Descriere
Sumar
Despre autori
Domeniu: Studii culturale
Acest volum propune o reconstrucție a postcomunismului românesc pornind de la romanul memoriei, unul dintre cele mai importante genuri ale literaturii contemporane internaționale. Plasată metodologic la intersecția dintre studiile literare și Memory Studies, cartea oferă prima analiză sistemică a unui amplu corpus de romane contemporane (peste 200 de titluri), urmărind evoluția subgenurilor, dinamica generațională, mecanismele pieței editoriale, ideologiile memoriei și circulația lor în spațiul internațional. De asemenea, sunt discutate dintr-o perspectivă comparatistă cinci subgenuri ale romanului memoriei: testimonial, post-testimonial, transgenerațional, romanul maturizării și metaficțiunea istoriografică. Volumul se adresează nu doar publicului academic specializat, ci și cititorilor interesați de literatura contemporană.
Volum finanțat printr-un grant al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, CNCS - UEFISCDI, număr de proiect PN-III-P1-1.1-TE-2021-1429, prin PNCDI III.
Introducere. Romanul ca platformă și platformizarea literaturii
Andreea Mironescu
Memoria, literatura și piața neoliberală
O dezvoltare „combinată și inegală”
Literatura ca platformă a memoriei
PARTEA I. CADRU TEORETIC
„Ca prin ceață”. Economia politică a memoriei în comunism și postcomunism
Mihai Iovănel
Fetișismul memoriei. Memoria ca formă de marfă socială
Structuri de memorie în comunism. Nivelul ideologic
Două comunisme și două regimuri ale memoriei
Transformările postcomuniste. Inversarea structurii memoriale
Memoria Holocaustului și memoria (anti)comunismului. O competiție inegală
Agenții memoriei. Intelectualitatea și mica burghezie postcomunistă
Schimbarea sistemului de referință după 2007. Epuizarea anticomunismului
Generații. Adaptarea actorilor memoriali la schimbarea sistemului de referință
Circuitul comercial al memoriei. De la ruine la mărfuri
Patrimoniu, nostalgie și economia memoriei
Forme rezistente ale memoriei
Romanul memoriei în postcomunism
Romanul memoriei în comunism
Romanul memoriei și politizarea suferinței sociale
Excesul de memorie și deficitul de imaginație politică
Economia politică a memoriei
Romanul memoriei ca gen literar global
Andreea Mironescu
Distribuția spațială și temporală
Un gen fără memorie? Cristalizare, circulație, canonizare
Comunismul românesc în spațiul global al memoriei
Poziționalitate, reprezentare, (in)egalitate
Noi subgenuri pentru literatura română contemporană
Andreea Mironescu, Mihai Iovănel, Cosmin Borza, Adriana Stan
Romanele memoriei și noi identități de subgen
Romanul memoriei: o definiție
Criterii de construire a conceptului și posibile obiecții
Cinci subgenuri ale romanului memoriei
PARTEA A II A. STUDII DE CAZ
Memorie extensibilă și memorie concurențială: literatura testimonială românească între Holocaust și Gulag
Mihai Iovănel, Andreea Mironescu
Literatura testimonială și spațiul concurențial al memoriei
Asimetrii istorice și instituționale ale traumelor secolului XX
Estetizare și canonizare: specificul receptării românești postcomuniste
Trauma ca nucleu extensibil: modelul integrativ
Trauma ca mecanism concurențial: conversie și eșec memorial
Literatura testimonială ca dispozitiv al politicilor memoriei
Afilierile memoriei: medierea trecutului traumatic în romanul post testimonial
Cosmin Borza
Romanul cult al postmemoriei
Etica și estetica postmemoriei
Romanul post testimonial și avatarurile lui românești
Deruta autobiograficului
Moșteniri nefamiliare
Ficțiunile „memoriale” ale durerii
Curatorierea memoriei
Filiație, memorie de clasă și memorie genizată în romanul transgenerațional
Andreea Mironescu
Trauma și mediul familial
Caracterul de clasă al memoriei
Filiație masculină și memorie prin alianță
Formare, deformare, transgresare în romanul postcomunist al maturizării
Adriana Stan
Un subgen polimorf și autocritic
Anti Bildungsromanul postsocialist
Romanul queer feminist al maturizării
Subgenul unei generații
Memorie fără centru: metaficțiune și conspirații în romanul postcomunist
Mihai Iovănel
Conspirația și metaficțiunea ca forme ale crizei memoriei
Anticiparea postcomunismului: László Krasznahorkai, Satantango
Neutralizarea alegorică a tranziției: Michal Ajvaz, Celălalt oraș
Mitologizarea comunismului: Mircea Cărtărescu, Orbitor
Conspirația și violența memoriei: David Albahari, Lipitori
Memoria ca judecată etică: Olga Tokarczuk, Poartă ți plugul peste oasele morților
O memorie fără centru
Concluzii. Romanul memoriei: raport asupra câmpului
Andreea Mironescu
Infrastructura literară a memoriei
Laboratorul unui gen
Romanul memoriei ca diferență specifică
Specificul transmedial
ADDENDA
Addenda 1: Romanul memoriei în postcomunism: patru microanalize cantitative
Alina Moroșanu, Andreea Mironescu
Ipoteze, metodologie și limitări
Distribuția cronologică a subgenurilor
Distribuția generațională a subgenurilor
Distribuția în funcție de genul autorilor/autoarelor
Distribuția traducerilor
Addenda 2. Bibliografia romanelor memoriei din spațiul românesc (1990-2022) (adnotată cu etichete de subgen)
Cosmin Borza, Mihai Iovănel, Andreea Mironescu, Adriana Stan
Addenda 3. Bibliografia romanelor memoriei din spațiul românesc în traducere (1990-2024)
Andreea Mironescu, Gabriela Vieru
Traduceri ale romanelor din listă apărute în străinătate înainte de publicarea în România sau scrise inițial în alte limbi
Summary Platforms of Memory: The Novel in Post Communist Romania
Bibliografie critică și teoretică
Andreea Mironescu este cercetătoare la Institutul de Cercetări Interdisciplinare – Departamentul de Științe Socio-Umane al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Ariile ei de expertiză sunt literatura română și comparată, teoria critică, memoria și postmemoria comunismului, cu accent pe componenta generațională și de gen. Este autoarea unei monografii (Afacerea clasicilor: Paul Zarifopol și critica modernității, 2014) și a mai multor studii publicate în jurnale și volume colective din România, Slovacia, Germania, Canada și Marea Britanie. A contribuit la volumul Theory in the “Post” Era. A Vocabulary for the 21st-Century Conceptual Commons (Bloomsbury Academic, 2021) și este membră a Memory Studies Association. Între 2022 şi 2024 a condus proiectul de cercetare Romanul memoriei în postcomunism: subgenuri, generații, rețele transnaționale, finanțat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării din România.
Mihai Iovănel este critic și istoric literar, cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București. A publicat volumele Evreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografie ideologică (2012), Roman polițist (2015), Ideologiile literaturii în postcomunismul românesc (2017), Istoria literaturii române contemporane: 1990-2020 (2021) și Desene mișcătoare. Dialoguri despre critică și cinema (2023, în colaborare cu Andrei Gorzo). A contribuit la volumele Romanian Literature as World Literature (Bloomsbury Academic, 2018) și Theory in the “Post” Era. A Vocabulary for the 21st-Century Conceptual Commons (Bloomsbury Academic, 2021). Ariile sale de interes includ istoria literară, teoria critică și analiza formelor culturii de consum.
