Politici publice în privința guvernării electronice. Între acțiune guvernamentală și comportament individual

Emanuel-Ionuț Zanoschi

Descriere Sumar Despre autori

Cartea are la bază cercetarea relației dintre instituțiile publice și cetățeni văzută prin prisma folosirii tehnologiei pe scară largă. Avansul tehnologic din ultima perioadă, accelerat și de actualele crize cu care se confruntă statele Uniunii Europene, a dus la adoptarea unor strategii care să eficientizeze guvernarea prin intermediul tehnologiei. În această ecuație intervin însă și cetățenii, ca parte importantă a ciclului politicilor publice, în postura de clienți sau beneficiari ai serviciilor publice. Lucrarea de față analizează conceptul de guvernare electronică, așa cum este măsurat la nivel internațional și european, și care sunt pașii care ar trebui făcuți de către instituțiile publice pentru a încuraja participarea civică a cetățenilor și mai ales a tinerilor.

Prefață (Virgil Stoica)
Introducere

I. Politicile publice. Definiții și clarificări conceptuale
I.1. Procesul politicilor publice
I.1.1. Stabilirea agendei (identificarea și definirea problemei)
I.1.2. Identificarea variantelor și alegerea soluției potrivite
I.1.3. Implementarea politicilor publice
I.1.4. Monitorizarea și evaluarea politicilor publice

II. Guvernarea electronică. Modele, dimensiuni, problematizări
II.1. Ce este guvernarea electronică?
II.2. Paradigme și dimensiuni ale guvernării electronice
II.3. Avantaje, dezavantaje, actori și legături în guvernarea electronică
II.4. Niveluri ale guvernării electronice
II.5. Domenii ale guvernării electronice
II.6. Ofertă și cerere în cadrul guvernării electronice
II.7. Politici publice în privința guvernării electronice. Fenomenul Fake News

III. Viitorul guvernării electronice. Perspective asupra Inteligenței Artificiale
III.1. Definirea inteligenței artificiale
III.2. Aplicaţii ale inteligenţei artificiale
III.3. Perspective asupra Inteligenței Artificiale

IV. Măsurarea guvernării electronice
IV.1. Importanța măsurării e-guvernării
IV.2. Benchmarking în guvernarea electronică
IV.3. Modalități de măsurare și indici de referință

V. Metodologia și desfășurarea cercetării
V.1. Scopul, obiectivele, întrebările și ipotezele cercetării
V.2. Instrumentarul metodologic utilizat
V.3. Limite ale cercetării

VI. Digitalizare la nivel european. Evoluție și implicații
VI.1. Evoluția măsurilor legislative europene în domeniul guvernării electronice
VI.2. Măsurarea guvernării electronice la nivelul Uniunii Europene
VI.3. Perspective ale guvernării electronice în Uniunea Europeană

VII. Digitalizare la nivel național. Evoluție, măsuri și instituții
VII.1. Evoluția guvernării electronice în România
VII.2. România și dezvoltarea guvernării electronice
VII.3. Perspective ale României în domeniul guvernării electronice

VIII. Comportamentul digital al tinerilor. Dimensiunea digitală a politicilor de tineret
VIII.1. Instrumente pentru participarea tinerilor
VIII.2. Interacțiunea tinerilor cu mаѕѕ-mеdіа
VIII.3. Prοmοvаrеа pаrtісіpărіі tіnеrіlοr lа еduсаţіе şі fοrmаrе
VIII.4. Tinerii și fenomenul Fake News
VIII.5. Rezultatele aplicării instrumentului de măsurare a comportamentului digital al tinerilor din regiunea Nord-Est a României

Concluzii
Bibliografie

Emanuel-Ionuț Zanoschi (n. 1994, Bârlad) este asistent universitar la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Este absolvent al specializării Științe Politice, cu un master în domeniul Politicilor Publice și Managementului Instituțional. Și-a susținut doctoratul în domeniul Științe Politice în anul 2023, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
În paralel cu studiile universitare, a fost voluntar în mai multe organizații care au promovat implicarea tinerilor în comunitate. De asemenea, a fost implicat în mai multe proiecte cu finanțări europene pentru dezvoltare socială, culturală și educațională.
Preocupările de cercetare s-au fructificat în mai multe articole științifice ce au vizat sfera politicilor publice, guvernării electronice, partidelor politice, dar și a relațiilor internaționale. A participat la numeroase conferințe științifice naționale și internaționale cu tematici ce au vizat relațiile internaționale, științele politice și politicile publice.