Descriere
Sumar
Despre autori
Prefață de Corneliu Iațu
Cartea de față are drept scop realizarea unei diagnoze a cooperării în turismul românesc, prin analiza în detaliu a dimensiunilor funcționale și spațiale ale rețelelor de actori din turism. Structura cărții este astfel gândită încât să acopere cinci paliere principale ale cooperării între actori: nivelul general de cooperare, interdependențele între sub-rețele create de actorii din turism în cadrul destinației, dimensiunea spațială a cooperării, interacțiunea public-privat și ierarhiile puterii în rețelele de actori din turism. Implicațiile teoretice ale acestei publicații sunt constituite de cunoașterea oferită asupra unor teme prea puțin explorate în studiile de turism, vizând procesul de cooperare dintre actori și componenta geografică a acestui proces.
«Lucrarea este una de mare impact și are debușeu de valorizare atât spre lumea științifică universitară, cât și în mediul socio-economic, constituindu-se într-un meritoriu exemplu de valorizare spațio-temporală a unui fenomen de mare actualitate.» (prof. univ. dr. Corneliu Iațu)
Lucrarea aceasta este, putem afirma fără exagerare, un eveniment fericit! Pe de o parte, fiindcă este rarissimă, ca model de abordare complexă, iar pe de alta, fiindcă este făcută cu înalt profesionalism; timpul o va consacra ca un model de abordare a rețelei de actori din turismul românesc. (conf. univ. dr. Alexandru Păcurar)
Introducere
CAPITOLUL 1. COOPERAREA ÎNTRE ACTORII DIN TURISM
1.1. Semnificații și implicații ale cooperării în turism
1.1.1. Destinația turistică – sistem complex
1.1.2. Cooperarea pentru planificarea strategică a destinației
1.1.3. Cooperarea ca determinant al avantajelor competitive
1.1.4. Cooperarea – vector al dezvoltării durabile
1.2. Concepte și teorii privind cooperarea în turism
1.2.1. Concepte privind procesul de cooperare
1.2.1.1. Rețele de turism
1.2.1.2. Sisteme turistice
1.2.1.3. Clustere de turism
1.2.2. Teorii și modele pentru abordarea cooperării între actori
1.2.2.1. Teoria actorilor
1.2.2.2. Teoria colaborării
1.2.2.3. Teoria rețelelor și teoria grafurilor
1.2.2.4. Modelul lui Butler – Ciclul de viață al destinației turistice
1.3. Știința rețelelor pentru explorarea cooperării în turism
1.3.1. Istoricul și importanța Analizei Rețelelor Sociale
1.3.2. Demersul de realizare a recenziei sistematice a literaturii
1.3.2.1. Etape și criterii de selecție a literaturii
1.3.2.2. Tendințele actuale în aplicarea Analizei Rețelelor Sociale în turism
1.3.3. Relațiile interorganizaționale în turism din prisma Analizei Rețelelor
Sociale
1.3.3.1. Caracteristici structurale ale rețelelor – o cale spre înțelegerea
cooperării
1.3.3.2. Sub-rețele în destinații și asocieri între acestea
1.3.3.3. Componenta geografică a rețelelor de turism
1.3.3.4. Relațiile între sectorul public și cel privat
1.3.3.5. Ierarhii ale actorilor și dinamici ale puterii
1.3.4. Concluzii
CAPITOLUL 2. PARTICULARITĂȚI TERITORIALE ALE TURISMULUI ÎN ROMÂNIA
2.1. Istoricul activităților turistice în România: tendințe și evenimente reper
2.1.1. Etapa incipientă a dezvoltării turismului în România
2.1.2. Abordări asupra turismului în perioada comunistă
2.1.3. Tendințe recente în turismul românesc (1990-2016)
2.1.3.1. Perioada 1990-2000: turismul în contextul tranziției postcomuniste
2.1.3.2. Perioada 2000-2007: creșterea economică și dezvoltarea turismului
2.1.3.3. Perioada 2007-2011: turismul românesc în dublul context al integrării în Uniunea Europeană și al crizei economice globale
2.1.3.4. Perioada 2011-2016: turismul românesc în continuă dezvoltare
2.1.4. Contextul actual și perspectivele pentru turismul românesc
2.2. Impactul teritorial al turismului în România – disparități teritoriale
CAPITOLUL 3. CONSIDERAȚII METODOLOGICE PRIVIND ANALIZA COOPERĂRII ÎN TURISM
3.1. Selecția studiilor de caz
3.1.1. Clusterele geografice ca premisă a colaborării la nivel regional
3.1.2. Stadii diferite de dezvoltare a destinației turistice, manifestări diferite ale cooperării?
3.2. Conceperea și aplicarea interviurilor
3.3. Analiza și interpretarea datelor primare
3.3.1. Analiza Rețelelor Sociale
3.3.1.1. Noțiuni de baza în analiza rețelelor
3.3.1.2. Tipare în structura rețelelor
3.3.1.3. Proprietăți și măsurători la nivel de rețea
3.3.1.4. Principiul homofiliei în rețele
3.3.1.5. Măsuri ale centralității în rețele
3.3.2. Analiza statistică
3.3.3. Cartografiere
CAPITOLUL 4. TURISMUL ÎN DIFERITE STADII DE DEZVOLTARE A DESTINAȚIEI
4.1. Particularități ale turismului într-o destinație emergentă. Studiu de caz: Bran
4.1.1. Turismul în economia locală a stațiunii Bran
4.1.2. Profilul turistic al destinației
4.1.3. Intervenții necesare în dezvoltarea stațiunii Bran
4.2. Particularități ale turismului într-o destinație stagnantă. Studiu de caz:
Vatra Dornei
4.2.1.Turismul în economia locală a stațiunii Vatra Dornei
4.2.2. Profilul turistic al destinației
4.2.3. Intervenții necesare în dezvoltarea stațiunii Vatra Dornei
CAPITOLUL 5. DIMENSIUNILE COOPERĂRII ÎN TURISM: DE LA REȚELE GLOBALE LA INTERDEPENDENȚE ÎNTRE SUB-REȚELE
5.1. Particularități ale cooperării în destinațiile turistice
5.1.1.Turism și cooperare: percepția actorilor locali
5.1.2. Caracteristici generale ale cooperării în destinațiile Bran și Vatra Dornei
5.1.3. Cooperarea în turism – esențială la nivel de percepție, precară la nivel de acțiune
5.2. Interdependențe în rețelele de turism: sub-rețele și asocierile dintre acestea
5.2.1. Priorități ale actorilor în procesul de cooperare
5.2.2. Motive diferite ale colaborării, structuri diferite ale sub-rețelelor 156
5.2.2.1. Creare de produse
5.2.2.2. Elaborare de strategii și politici
5.2.2.3. Marketing și promovare
5.2.2.4. Furnizare de bunuri și servicii
5.2.2.5. Schimb de cunoaștere și cercetare
5.2.2.6. Accesare de fonduri și proiecte comune
5.2.2.7. Sponsorizare
5.2.3. Asocieri strategice între tipurile de relații în turism
5.2.4. Stadii de dezvoltare diferite, priorități și interdependențe similare
CAPITOLUL 6. COMPONENTA GEOGRAFICĂ A COOPERĂRII ÎN
TURISM
6.1. Proximitate versus distanță geografică în alegerea partenerilor în turism
6.2. Nivelul de formalizare a relațiilor la diferite scări geografice
6.3. Durata relațiilor în funcție de scara geografică
6.4. Motive ale cooperării la fiecare scară geografică
6.4.1. Ierarhii ale activităților în context geografic local
6.4.2. Ierarhii ale activităților în context geografic regional
6.4.3. Ierarhii ale activităților în context geografic național
6.4.4. Ierarhii ale activităților în context geografic internațional
6.5. Distanța geografică – factor definitoriu în deciziile de cooperare?
CAPITOLUL 7. DINAMICA PUTERII ÎN REȚELELE DE ACTORI
7.1. Cooperarea inter-sectorială în turismul românesc
7.1.1. Relații între sectorul public și cel privat în destinațiile turistice
7.1.2. Interacțiuni între categoriile de actori în turism
7.1.3. Relațiile inter-sectoriale: între beneficiile teoretice și reticența factorilor
interesați
7.2. Actorii din turism – forme ale influenței și responsabilității în cadrul rețelei
7.2.1. Ierarhii ale actorilor în cadrul rețelelor – analiza indicatorilor de
centralitate
7.2.1.1. Centralitatea de nivel
7.2.1.2. Centralitatea de interconectivitate
7.2.1.3. Centralitatea de apropiere
7.2.1.4. Dimensiuni complementare ale centralității
7.2.2. Actorii centrali și rolul acestora
7.2.2.1. Castelul Bran – nucleul destinației Bran și a rețelei de actori
7.2.2.2. Primăria Bran – influență redusă în plan local
7.2.2.3. Serviciul de Promovare și Dezvoltare a Turismului și Salvamont – responsabilități multiple și capacitate crescută de coordonare
7.2.2.4. Primăria Vatra Dornei – un potențial coordonator al dezvoltării
destinației
7.2.3. Diversitate în rolurile centrale în cadrul destinației
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
LISTĂ DE FIGURI
LISTĂ DE TABELE
ANEXE
Anexa 1. Interviu aplicat actorilor locali din destinația turistică Vatra Dornei / Bran
Anexa 2. Explicații ale secțiunilor și întrebărilor incluse în interviul aplicat actorilor locali
Anexa 3. Lista integrală a actorilor din rețeaua destinației Bran
Anexa 4. Lista integrală a actorilor din rețeaua destinației Vatra Dornei
Alexandra Cehan (n. 1992, Hârlău) este cercetător științific în Departamentul de Științe Socio-Umane al Institutului de Cercetări Interdisciplinare și cadru didactic asociat la Facultatea de Geografie și Geologie, Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A obținut titlul de doctor în Geografie, cu distincția summa cum laude, în anul 2021, cu teza intitulată ,,Rețele de actori în turismul românesc. Structură, funcționalitate și spațialitate”. Principalele rezultate științifice, publicate în reviste științifice din străinătate și din România, vizează subiectul rețelelor de actori în turism, al colaborării în turism și al dezvoltării destinațiilor turistice în România. A fost implicată în trei proiecte organizate în cadrul UAIC, care s-au concentrat pe elaborarea unor strategii de dezvoltare a turismului în context local.
