Descriere
Sumar
Despre autori
Cuvânt-înainte de Andrea Annamaria Chiș
Volumul de faţă clarifică conceptul de agilitate, explică blocajele ascunse din organizaţii și propune o diagnoză a agilității organizaționale pe cinci niveluri, pe baza unor studii de caz, ajutându-ne să ne dăm seama cum să reconfigurăm modelele de business cu fluență și încredere.
«Lucrarea Letiției Modreanu Lucescu fiind o teză de doctorat, la o privire sumară, am putea trage pripit concluzia că ea se adresează cercetătorilor. Ca orice carte, însă, (chiar și) o lucrare științifică poate fi citită din mai multe perspective. Eu am privit-o prin filtrul rolurilor mele trecute și prezente, poate chiar viitoare și vă recomand cu căldură să faceți alături de mine și autoare același experiment.»
(lect. univ. dr. Andrea Annamaria Chiș, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca)
Cuvânt-înainte (Andrea Annamaria Chiș)
Mulţumiri
Argument. O chestiune de timp
CAPITOLUL 1: Tehnologia rescrie lumea în care trăim
1.1. Forța lui „depinde”
1.2. Cadrul analitic al cercetării
1.3. Obiectivele cercetării
CAPITOLUL 2. Agilitatea în organizații. Concepte-cheie și perspective critice
2.1. Cadrul conceptual
2.2. Delimitarea perspectivelor: agilitate în context organizațional și metodologia Agile
2.2.1. Scurt istoric
2.2.2. Perspectiva tehnică
2.2.3. Perspectiva organizațională
2.3. Definirea agilității în context organizațional
2.3.1. Proprietăți ale AcO
2.3.2. Agilitatea în context organizațional definită ca abilitate, capacitate, mecanism
2.3.3. Agilitatea în context organizațional definită ca o capabilitate dinamică
2.3.4. Agilitatea în context organizațional definită ca o capacitate de absorbție a cunoștințelor
2.3.5. Agilitatea în context organizațional definită ca mod de gândire
2.3.6. Agilitatea în context organizațional în viziune holistică
2.3.7. Agilitatea în context organizațional definită în relație cu forța de muncă
CAPITOLUL 3. Agilitatea organizațională versus organizația agilă
3.1. Analiza critică a teoriilor referitoare la dimensiunile agilității în context organizațional
3.2. Implicațiile AcO. Relaționarea cu contextul
3.2.1. Agilitatea în context organizațional văzută în relație cu contextul intern
3.2.2. Agilitatea în context organizațional văzută în relație cu contextul extern
3.3. Succesiunea proceselor organizaționale care conturează cadrul conceptual al agilității în context organizațional
3.3.1. Scanarea continuă a mediului și înțelegerea tendințelor (S)
3.3.2. Proces rapid de luare a deciziilor (D)
3.3.3. Furnizarea răspunsurilor adaptate în piață (R)
3.4. Introducere în problematica organizațiilor agile (OA)
3.4.1. Abordări teoretice
3.5. Caracteristicile organizației agile
3.6. Agilitatea în context organizațional (AcO) versus organizația agilă (OA)
CAPITOLUL 4. Forțele motrice ale agilității în organizații: identificarea și explorarea rolurilor
4.1. Forțele motrice ale agilității în context organizațional
4.2. Factori care contribuie la dezvoltarea agilității din perspectiva contextului
4.2.1. Tipologii și categorii ale forțelor motrice
4.2.1.1. Factori de influență/ activatori ai agilității (context extern)
4.2.1.2. Capabilități necesare dezvoltării agilității
4.2.1.3. Factori care facilitează dezvoltarea agilității (context intern)
4.3. Taxonomia organizațiilor dedicate dezvoltării agilității
4.3.1. Organizații care valorizează „promptitudinea”
4.3.2. organizații care valorizează „receptivitatea la schimbări”
4.3.3. organizații care valorizează „proactivitatea”
4.4. Harta organizației dedicată dezvoltării agilității în context organizațional
4.4.1. Beneficii asociate contextului intern în care se manifestă agilitate
4.4.2. Bariere în calea dezvoltării agilității
4.4.2.1. Bariere ascunse
4.4.2.2. Blocaje în crearea condițiilor de agilitate
4.4.2.3. Erori comune în crearea condițiilor de manifestare a agilității
4.4.3. Dezavantajele agilității
CAPITOLUL 5: Identificarea și explorarea pilonilor agilității în context organizațional
5.1. Circumstanțe anticipatorii AcO în contextul intern
5.1.2. Valori asociate agilității
5.2. Model conceptual pentru dezvoltarea agilității în context organizațional: pilonii agilității în context organizațional
5.2.1. Pilon al agilității: Strategie (S)
5.2.1.1. Viziunea și aspirațiile echipei de top management
5.2.1.2. Scanarea permanentă a contextului extern
5.2.1.3. Viteza de răspuns a managementului la schimbările externe
5.2.2. Pilon al agilității: Oameni, comportamente, practici (O)
5.2.2.1. Coaliție favorabilă agilității
5.2.2.2. Leadership la mijlocul piramidei (?)
5.2.2.3. Cultură de colaborare transversală
5.2.2.4. Viteza de învățare (proces dezvățare - învățare)
5.2.2.5. Capacitatea angajaților de a reacționa rapid și de a și utiliza competențele
5.2.3. Pilon al agilității: Structură organizațională (S)
5.2.3.1. Structura agilă
5.2.3.2. Infrastructura
5.2.4. Tehnologia – sprijin pentru pilonii S-O-S
5.3. Harta conceptuală a agilității în context organizațional
CAPITOLUL 6. Metodologia cercetării
6.1. Preambul
6.2. Argumentarea alegerii abordării de cercetare
6.3. Cadrul de referință pentru identificarea problemei de cercetare
6.4. Strategia cercetării
6.5. Schema logică a cercetării
6.5.1. Etapizarea cercetării
6.6. Scopul și obiectivele cercetării
CAPITOLUL 7. Agilitate organizațională: studii aplicative și analize contextuale
7.1. Agilitatea în context organizațional: provocări în primul an al pandemiei
de Covid 19
7.1.1. Explorarea contextului organizațional în primul an de criză sanitară
7.2. Studii aplicative, analize contextuale
7.2.1. Introducere
7.2.2. Aspecte metodologice
7.2.2.1. Materiale
7.2.3. Studii de caz
7.2.3.1. Criterii de selecție a studiilor de caz
7.2.3.2. Studiul de caz 1 – Compania Retail
7.2.3.3. Studiul de caz 2 – Compania Producție
7.2.3.4. Studiul de caz 3 – Compania IT
7.2.3.5. Saturație
7.2.4. Colectarea datelor
7.2.4.1. Interviuri de tip focus-grup. Privire de ansamblu
7.2.4.2. Procedură
7.2.4.3. Protocol
7.2.5. Analiza datelor
7.2.5.1. Plan de analiză
7.2.5.2. Controlul calității
7.3. Rezultate și discuții
7.3.1. Studiul de caz Compania Retail)
7.3.2. Studiul de caz Compania IT
7.3.3. Studiul de caz Compania Producție
7.3.4. Perspectiva comparată a elementelor de agilitate în context organizațional pentru cele trei studii de caz
CAPITOLUL 8. Concluzii
Bibliografie
Letiția Modreanu Lucescu (n. 1966, Bârlad) este cadru didactic asociat la Facultatea de Psihologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. După câțiva ani de profesorat, ca absolventă de Limbi Străine, a intrat în lumea businessului, având primele experiențe ca trainer, înțelegându-le încă de atunci forța transformațională. Și-a consolidat cunoștinţele de management absolvind Open University Business School (UK) în 2002 și dobândind în anii care au urmat licențieri în coaching şi psihologie lingvistică. Are peste 25 de ani de experiență în domeniul agilității organizaționale și al dezvoltării abilităților interumane, cunoscute acum sub numele de power skills – agilitate emoțională, comunicare, managementul conflictelor, coaching. Abordarea sa îmbină o înțelegere profundă a dinamicilor organizaționale cu instrumente de colaborare și comunicare, creând astfel un cadru propice pentru transformarea sustenabilă a organizațiilor.
