Descriere
Sumar
Despre autori
Ediția a doua
Cele o sută douăsprezece basme incluse în corpus au fost alese dintr-un fond documentar ce s-a constituit pe parcursul a peste patru decenii şi care continuă să fie îmbogăţit. Toate piesele s-au transcris de pe benzi magnetice, respectându-se pronunţia fiecăruia dintre subiecţii chestionaţi. Suporturile electronice ale textelor încredinţate tiparului se păstrează în fonoteca Arhivei de Folclor a Moldovei şi Bucovinei (AFMB), din cadrul Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române, Filiala Iaşi. Majoritatea naraţiunilor au fost culese de Ion H. Ciubotaru şi Silvia Ionescu-Ciubotaru, urmaţi de celelalte două cercetătoare ale departamentului, Lucia Berdan şi Lucia Cireş.
Faţă de alte colecţii de basme fantastice, întocmite pe baza unor investigaţii speciale, tinzând uneori spre epuizarea repertoriului deţinut de povestitori, cea pe care o punem acum în circulaţie se întemeiază pe criterii de alcătuire întrucâtva diferite. Este vorba de principiile statuate în Chestionarul folcloric şi etnografic general, acestea vizând cercetarea complexă a culturii populare din Moldova, şi nu cunoaşterea exhaustivă a uneia sau alteia dintre categoriile etnoculturale abordate.
Cuvânt înainte
Studiu introductiv
Retrospectivă bibliografică. De la cronicari la ultimele apariţii editoriale
Povestitori, prilejuri de băsmuit, repertoriu
Universul naraţiunilor propriu-zise:
• Formule ordonatoare
• Imaginarul fantastic şi substratul său mitologic
• Între real şi miraculous
• Aspecte etice
• Elemente ale limbajului artistic
Corpus de texte:
Zoril, Zoril di zâuî
Zorilă Făt-Frumos
Voinic din Tei
Zâna Zânilor, Frumoasa Florilor
Călin Nebunu
Manea Câmpului
Ionel Făt-Frumos şî pajura
Petrea, Fiul Oii, Tei-Leaganat
Făt-Frumos din chiperi
Ionicî Făt-Frumos
Ionicî Făt-Frumos şî Ileana Cosânzana
Fata fugitî di la zmeu
Ivănuşcî
Mucea fărî di moarti
Mreanî Voinicu
Măr şi Păr născuţ dintr-on peşti
Peştili cu solzî di aur
Fata di împarat cari rupea şăpti păre’ di ciuboti
Fata di împarat cari rupé hainili
Manea
Fetili morarului
Mazarachi
Vlamida
Copilu giuruit dracului
Cinu lu Dumnezău
Colţa di Fier
Făt-Frumos din Câmpu cu florili
Clăili împaratului
Copiii lăsaţi în pădure
Zmeul din prăpastie
Pomu din faţa palatului
Oglinda Lumii
Ficioru di împarat şî leul
Ofta
Orzu zmeului
Curelaş
Curtea Ciuteii
Fata de împărat strigoaică
Niştiutu
Hurmuzachi şî leul
Arghiri crăişor
Zâna împărăteasî din Neagra Cetati
Spri miazînoapti-abati
Ciudin
Zâna di la Munţî di Steclî
Mireasa broascî
Mireasa bufniţă
Fata din dalfin
Trii roadi auriti
Ruja Rujalina
Tinereţî far’ di bătrâneţî şî viaţî fărî di moarti
Trii feti auriti
Povestea căţălului
Povestea porcului
Povestea porcului
Cerbu din grădina cu flori
Norocu Noroacilor
Mreana cu solz di aur
Îmbreniţa
Șărpoaica Mariţa
Tătăruş, ficior di haitî
Fata babi şî fata moşneagulu
Băietu pascariului
Cenuşăreasa
Capu boului di la stâlpu porţî
Boul Verdi
Boul Nazdravan
Boul Bârnii
Boul Boghiţî
Galbân di Soari
Galbânu din Fundu Pământulu
Măgurî Verdi şî Frumoasa Pământului
On ochi plângi şî unu râdi
Aliman Voinicu
Cenuşotcî
Pinteş
Balauru din iaz
Împărăteasa răpitî di zmeu
Cu şapti fraţi
Neculai şî calu nazdravan
Ileana Cosânzeana
Pasârea di aur
Lupu Nazdravan
Băieţî împaratului orb
Ileana Cosânzana din Ostroavili Mărilor
Mintî-n floari şî Munti Găitănit
Băietu împaratulu şî Mama Pădurii
Făt-Frumos cu cartea în mânî
Părăluţa di sub limbî
Cenuşăriu
Chelbiş
Mărgeaua di sub limbî
Pasârea cu peni scrisî
Busuioc Verdi-n carari
Alifan, finu lu Dumnezău
Moara dracilor
Busuioc Verdi di pi mari
Din porunca me ş-a mării
Fata fărî mânuri
Fata cu steluţî-n frunti
Doi feţ-logofeţ cu păru di aur creţ
Doi feţ-logofeţ cu păru di aur creţ
Doi feţ-logofeţ cu păru di aur creţ
Oglinda fermecatî
Miticî
Galbân di Soari
Vis Frumos
Oili cu lâna di aur
Zmeul la stânî
Oili cu lâna di aur
Vasâli Voinicu
Povesti nivăzutî, niauzâtî şî pasârea măiastrî
Pintea Veteazu
Indice tematic
Prof.univ.dr. Ion H. Ciubotaru (n. 1940, Arborea, jud. Botoşani) a absolvit cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Activitatea ştiinţifică şi a desfăşurat o în cadrul Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române, Filiala Iaşi. A fundamentat, teoretic şi metodologic, proiectul Arhiva de Folclor a Moldovei şi Bucovinei. Este iniţiatorul şi coordonatorul seriei de publicaţii „Caietele Arhivei de Folclor”, finalizată prin apariţia a zece volume (1979 1991). Se numără printre autorii Dicţionarului literaturii române de la origini până la 1900, Bucureşti, 1979 (distins cu premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române) şi ai Dicţionarului general al literaturii române, vol. I VII, Bucureşti, 2004 2009. A publicat douăsprezece volume de autor, șase în colaborare, iar din lucrările inedite ale savantului Petru Caraman a editat opt tomuri, deschizând, astfel, accesul cercetătorilor români şi străini la o operă etnologică de interes major. Pentru trilogia Catolicii din Moldova. Universul culturii populare, Iaşi, 1998 2005, a primit Premiul Academiei Române „Simion Florea Marian”, precum şi Premio Internazionale di Studi Demoetnoantropologici „Giuseppe Pitré Salvatore Salomone Marino”, Palermo, 2006.
Silvia Ciubotaru (n. 1947, Botoşani) a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Doctor în ştiinţe filologice al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1995). După terminarea studiilor universitare (1971), este angajată cercetător ştiinţific la Centrul de Lingvistică, Istorie Literară şi Folclor, din cadrul Academiei Române, Filiala Iaşi. Timp de patru decenii a lucrat la constituirea Arhivei de Folclor a Moldovei şi Bucovinei, precum şi la elaborarea lucrărilor subsumate proiectului respectiv.
Cele zece volume pe care le-a publicat, unele în colaborare, s-au bucurat de o frumoasă primire din partea specialiştilor. Printre acestea se numără: „Bătrâneasca”. Doine, bocete, cântece şi jocuri din ţinutul Rădăuţilor (1979), Strigături din Moldova. Cercetare monografică (1984), Ornamente populare tradiţionale din Moldova (1988), Folclorul medical din Moldova. Tipologie şi corpus de texte (2005), Obiceiuri nupţiale din Moldova. Tipologie şi corpus de texte (2009), Obiceiurile agrare din Moldova raportate la spațiul național (2017).
Din opera postumă a savantului Petru Caraman a editat volumele: Colindatul la români, slavi şi la alte popoare. Studiu de folclor comparat (1983) şi Conceptul frumuseţii umane reflectat în antroponimie la români şi în sud-estul Europei. Prolegomene la studiul numelui personal (2011).
