Descriere
Sumar
Despre autori
Cartea este o analiză detaliată a conceptului identitate socială, explorând modul în care apartenența la diverse grupuri modelează gândirea, emoțiile și comportamentele umane. Cartea integrează perspective interdisciplinare, din psihologie, sociologie și neuroștiințe, pentru a oferi o înțelegere profundă a proceselor de identificare socială, auto-categorizare și comparare intergrupuri. Structurată pe teme precum mecanismele de construire a identității, gestionarea amenințărilor la adresa identității sociale și impactul identificării asupra sănătății psihologice, lucrarea evidențiază atât complexitatea, cât și relevanța practică a acestor concepte. Autoarea explorează diverse forme de identificare, inclusiv cea profesională, organizațională, relațională și ideologică, punând accent pe influența acestora asupra stimei de sine, coeziunii sociale și adaptării la schimbări. Volumul aduce în discuție exemple contemporane, cum ar fi conflictele culturale și politice, oferind o perspectivă contextualizată asupra teoriilor fundamentale, precum teoria identității sociale și teoria auto-categorizării. Este un ghid valoros atât pentru specialiști în științele sociale, cât și pentru publicul interesat de dinamica grupurilor și de modul în care identitatea socială influențează viața cotidiană.
«Lucrarea analizează cum oamenii își construiesc identitatea prin apartenența la grupuri și cum această apartenență influențează gândirea, emoțiile și comportamentele. Autoarea îmbină perspective teoretice și interdisciplinare asupra identității sociale, examinând modele clasice și moderne, inclusiv teoria identității sociale a lui Henri Tajfel și teoria auto-categorizării. Se discută, de asemenea, despre amenințările la identitatea socială, impactul acestora asupra sănătății mintale și strategiile prin care indivizii și grupurile gestionează astfel de provocări. Prin exemple istorice și actuale, autoarea evidențiază rolul identității în crize sociale, conflicte și schimbări culturale. În esență, volumul oferă o incursiune amplă în psihologia identității, evidențiind importanța sa în adaptarea și autoreglarea indivizilor într-o lume aflată în continuă schimbare.» (Lavinia Țânculescu-Popa)
1. Introducere
2. Context
3. Repere teoretice interdisciplinare ale teoriei identității sociale și nivele de analiză
3.1. Identitate - rădăcini sociologice și diferența dintre „sine” și „eu”
3.2. Istoria dezvoltării teoriei identității sociale
3.3. Valoarea practică a teoriei identității sociale și a teoriei auto-categorizării
3.4. Grupul „Bristol” și dileme etice actuale
3.5. Perspectiva americană a identității sociale
3.6. Modele teoretice extinse ale teoriei identității sociale
4. Amenințarea identității sociale și impactul acesteia asupra sănătății
4.1. Gestionarea amenințării statusului grupului
4.2. Mecanisme de gestionare a amenințării specifice identităților
4.3. Procesele psihologice implicate în gestionarea amenințărilor identității sociale
4.4. Instrumente de cercetare utilizate pentru evaluarea identității
4.5. Perspectiva multidimensională asupra stereotipurilor de gen, identității și inegalităților sociale
4.6. Amenințarea identității sociale feminine și mecanisme pentru recuperarea unei identități pozitive
5. Repere teoretice și componente ale identificării sociale
5.1. Modele alternative ale identificării sociale
5.2. Componenta cognitivă a identificării sociale
5.3. Efectele conștientizării apartenenței la un grup asupra sănătății și motivației
5.4. Identificare socială și apartenență
5.5. Componenta afectivă a identificării sociale la nivel individual
5.6. Componenta afectivă a identificării sociale la nivel de grup
5.7. Componenta afectivă determină identificare socială și motivează comportamente de grup colective
5.8. Emoțiile ca răspunsuri determinate de identificarea socială
5.9. Funcțiile emoțiilor în coeziunea și dinamica grupurilor
5.10. Identificarea socială și rolul reglării emoționale pentru sănătate
6. Forme ale identificării sociale
6.1. Identificarea profesională
6.2. Identificarea organizațională
6.3. Identificarea relațională și familială
6.4. Identificarea ideologică și politică
6.5. Identificarea religioasă și cea spirituală
6.6. Conflictul identităților sociale
6.7. Mesajele publicitare și identificare socială
6.8. Rolul identificării sociale în sănătate
Cristina Maria Tofan, doctor în psihologie, este cercetător științific în cadrul Institutului de Cercetări Economice și Sociale „Gheorghe Zane”, Academia Română, Filiala Iași, și asistent universitar în cadrul Departamentului de Sociologie și Asistență Socială, Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași). Are o experiență interdisciplinară bogată în domeniile psihologiei sociale, educației și sănătății mintale.
Deține un doctorat în psihologie, obținut la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu o teză care explorează impactul personalității și factorilor de cuplu asupra stabilirii și realizării obiectivelor.
Este autoarea a numeroase articole publicate în reviste internaționale de prestigiu și coordonatoarea unor proiecte de cercetare care vizează bunăstarea adolescenților, digitalizarea și inegalitățile sociale. În cadrul activităților sale, a fost implicată în proiecte diverse, de la analiza efectelor digitalizării asupra sănătății mintale și fizice a angajaților vârstnici, până la dezvoltarea și implementarea de intervenții educaționale pentru prevenirea abandonului școlar și îmbunătățirea rezilienței elevilor. Printre contribuțiile sale notabile se numără utilizarea de metode mixte, care combină analiza calitativă și cantitativă, și aplicarea tehnologiilor inovative, cum ar fi intervențiile bazate pe soluții psihologice alternative.
Este, de asemenea, cofondatoare a unei platforme online de sănătate mintală și psiholog acreditat, cu expertiză în consilierea adolescenților și familiilor. Abilitățile sale includ analiza statistică avansată, designul de studii longitudinale și dezvoltarea de programe educaționale și clinice bazate pe dovezi. Prin activitatea sa, dr. Cristina Maria Tofan continuă să contribuie la înțelegerea complexă a modului în care factorii psihosociali și digitalizarea influențează sănătatea mintală și inegalitățile sociale, având ca obiectiv final crearea de intervenții sustenabile și echitabile.
Este coautor al volumului Étude de l'etat de santé concernant la population de la Roumanie et de la République de Moldavie rapportée aux caractéristiques nutritionnelles (2019) și coordonator editor al volumelor Paradigma conștiinței – abordări multi și interdisciplinare. Limbajele conștiinței (2024), Învățarea continuă. Tendințe actuale și viitoare în educație și societate (TAVES, 2023) și Fenomenul Fake News. Mecanisme psihologice și sociale (2022).
