Descriere
Sumar
Despre autori
Volumul stăruie asupra biografiei lui Constantin N. Brăiloiu, ministru al Justiţiei în guvernele Barbu Catargiu, preşedinte al Adunării Deputaţilor, primar al Capitalei, unul dintre liderii conservatori intransigenţi din anii 1850-1860, care a avut mai multe madate de deputat şi de senator, fiind totodată și un important jurnalist politic. Cartea se împarte în câteva secţiuni care conturează rând pe rând datele familiale ale lui Constantin Brăiloiu, averea şi proprietăţile acestuia, studiile în străinătate (Geneva şi Paris), ascensiunea socială şi politică, activitatea de jurnalist politic, activitatea de deputat, senator şi ministru, opera juridică, precum şi concepția sa politică. Studiul nostru se continuă cu o selecție de discursuri, broşuri şi articole politice din perioada anilor 1850-1870. O seamă de date ale cercetării noastre au fost publicate în diverse reviste de specialitate, ca și în volume colective din ţară ori din străinătate, urmând ca acum să le reunim într-un volum (adăugând detaliile descoperite ulterior în arhive ori în biblioteci), care să fie dedicat omului politic conservator Constantin N. Brăiloiu.
«Tocmai pentru că voim să ne dăm instituţiuni solide pe care să le simtă fiecare cetăţean că fac parte din viaţa lui politică încât să nu lase să i le smulgă cel dintăi ambiţios, tocmai pentru aceea nu trebue să fim nerăbdători; pentru că în nerăbdare lucrăm cu pripa şi în pripă putem introduce idei şi teorii pe care sau să nu le simţă cetăţenii, sau să le considere ca isbitoare libertăţii ori intereselor, sau chiar afecţiunilor şi ideilor lor. Şi atunci asemenea idei şi teorii introduse în instituţiuni sunt ca o cariă pentru ele care fac goluri ce dau trecere inimicului în cetate.
Să dăm o ochire retrospectivă în istoria celor două popoare care stau astăzi în capul civilisaţiunii, la Francia şi Englitera. Francia de şaptezeci de ani a trecut prin vreo douăzeci de guverne şi prin tot atâte constituţiuni; astăzi o vedem plăngându se că n are libertăţi şi se luptă a le dobândi. Englitera de doi secoli intregi îşi păstreasă unu(l) şi acelaşi guvern, cu singură dinastiă, cu instituţiuni liberale pe care le desvoltă din ce în ce mai mult.
Francia a procedat cu nerăbdare în reformele ei, de urgenţia, cu teorii a priori, prin constituante, mod de procedare care pune periodicesce în chestia fiinţei chiar a societăţii şi dă aşia naştere la toate întinsăturile partidelor încât constituţiunile Franciei sunt pline de consecuenţi.
Englitera, din contra, cu spiritul ei practic, a fugit totdeauna de teorii a priori, nu cunosce urgenţia şi nerăbdarea în procedările ei constituţionale, nu s a adresat la nici o constituantă ca se facă o constituţiune şi toate reformele ce face treptat, dupe lungi desbateri, dupe matore chipsuiri, dupe ce reforma intră prin discuţiuni prealabile şi prin luptă intelectuală, în săngele şi în vinele fiecărui Engles. De aceea şi vedem la dânşii un respect religios pentru legalitate şi nu şi mai găsesc oameni care să cutese măcar a visa la loviri de stat.
Să imităm şi noi pe Englesi de astă dată în reformele şi instituţiunile nouă ce cerem; să nu ne grăbim, să nu fim nerăbdători şi să le discutăm în presă cum se cuvine între oameni inteligenţi şi iubitori de patriă, lăsând şi corpurilor legiuitoare şi Consiliului de Stat libertatea de cugetare. Căci când cerem libertatea pentru noi se cuvine, şi este o chestie de demnitate, să o respectăm şi în ceilalţi, chiar când ar diferi în idei şi în opiniuni.” (Fragment din C.N. Brăiloiu, Nerăbdările, în „Desbaterile”, I, 3, 1 martie 1866, pp. 10 11)
Introducere;
Capitolul I. Despre familie:
1. Câteva date genealogice;
2. Nicolae Brăiloiu;
3. Ecaterina (Catinca) Hagi Mosco (căsătorită Brăiloiu);
4. Copiii lui Constantin şi ai Ecaterinei Brăiloiu;
5. Câteva cuvinte despre averea lui Constantin N. Brăiloiu;
Capitolul II. Studii:
1. Sibiu;
2. Geneva;
3. Paris;
4. Junele Brăiloiu şi socialismul utopic;
5. O concluzie şi o întrebare...;
Capitolul III. În căutarea unei cariere:
1. Ranguri şi slujbe;
2. Profesor la Sfântul Sava;
3. Director al Eforiei Şcoalelor;
4. Publicist angajat: jurnalul „Conservatorul Progresist”;
5. Secretar al Statului;
Capitolul IV. O biografie politică:
1. Anii 1840 1860;
2. Deputat, senator, ministru... ;
3. Comisia Centrală de la Focşani (1859 1862);
4. Constituanta de la 1866;
5. Un epilog ;
Capitolul V. Idei politice şi repere doctrinare: conservatorismul lui Constantin N. Brăiloiu:
1. Despre constituţie şi puteri publice;
2. Alegători şi „aleşi” ;
3. Proprietate, ortodoxie şi identitate naţională;
4. Lecturi ale trecutului;
5. Modele europene ;
Încheiere:
Texte ilustrative:
I. Articole din periodice;
II. Broşuri politice;
III. Corespondenţă publică şi privată;
IV. Discursuri / intervenţii parlamentare;
V. Rapoarte ale comisiilor administrative / instituţionale;
Bibliografie;
Résumé;
Indice de nume
Laurenţiu Vlad (n.1967, Ștefănești, Argeș) este doctor în istorie (specializarea istoria mentalităţilor) al Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române (din 1999) şi profesor al Universităţii din Bucureşti (din 2004). A avut mai multe stagii de studii şi de cercetare la Atena (Copernicus, Leventis), Bruxelles (Tempus), Strasbourg (Tempus) şi Paris (BGF, Bursier Fernand Braudel). Este specializat în istoria românilor, secolele XIX-XX (imagologie şi imaginar identitar naţional, diplomaţie culturală, formarea elitelor), şi în istoria mentalităţilor, a ideilor politice şi a ideologiilor (conservatorism, ideea europeană, imaginea celuilalt). În anii 1991-2016 a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, precum şi la Institutul Diplomatic Român (2006-2011). A publicat peste 20 de volume ca unic autor sau în colaborare, editate / coordonate ori antologii (editor unic / co-editor), la edituri naţionale şi internaţionale. Dintre acestea, amintim Imagini ale identităţii naţionale. România şi expoziţiile universale de la Paris, 1867-1937, Bucureşti, 2001 (ediţia a doua revăzută şi adăugită, Iaşi, 2007; ediţia în limba franceză, LʼHarmattan, Paris, 2016); Pe urmele „Belgiei Orientului“. România la expoziţiile universale sau internaţionale de la Anvers, Bruxelles, Liège şi Gand, 1894-1935, Bucureşti, 2004; Ecouri româneşti în presa franceză: L’Illustration, 1843-1944, Bucureşti, 2004 (ediţia a doua revăzută şi adăugită, 2005; ediţia a treia revăzută şi adăugită, 2016); Studenţi români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea – prima parte a secolului al XX-lea), Iaşi, 2014; Istorii româneşti ale ideii de Europa, secolele XVII-XXI (imagini, note reflecţii), Iaşi, 2021 etc. De asemenea, a publicat mai bine de 60 de articole și studii în volume colective, enciclopedii sau în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate. A fost decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti (2010-2015) şi prorector al Universităţii (2016-2019). În perioada 20 iulie 2016-5 ianuarie 2017 a deţinut funcţia de secretar de stat (res¬ponsabil cu învăţământul universitar) în Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.
