Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Complus
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Doctoralia
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Estetică și studii vizuale
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Hermenia
Historica
Historica Dagesh
Iberica
Imago Mundi
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Parenting
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Transdisciplinaria
World Literature
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Cărți în pregătire /

Eroicul și memorabilul. Cultura istorică din Țările Române în prima jumătate a secolului al XIX-lea

Alexandru Istrate

Data apariției: ---

Domeniu: Istorie / Istorie modernă

Colecție: Historica

ISBN: 978-606-714-387-4

Nr. pagini: 768

Format: 17 x 24 cm.

--- LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

«După Istorie și mit în conștiința românească, volumul de față promite să devină cea mai puternică lucrare care analizează atitudinile românilor față de trecut într-o manieră, să-i spunem, civilizată, adică una nuanțată, critică, adecvată. După cum este și normal în succesiunea generațiilor, cartea semnată de Alexandru Istrate continuă la un alt nivel, sub raport științific, ceea ce a făcut Lucian Boia, deoarece, dacă profesorul bucureștean aborda într-o formă sintetică un parcurs istoriografic de câteva sute de ani (într-un demers atât de necesar la vremea sa!), istoricul ieșean intră acum în detaliile cele mai ascunse, dar pline de conținut, ale unui interval cronologic de numai cincizeci de ani. Iar locul marilor nume și opere istoriografice luate în vizorul analizei este înlocuit de Alexandru Istrate cu atmosfera difuză a culturii istorice, mediul în care se nasc, evoluează și înfloresc atitudinile, sensibilitățile și valorile celor care produc și consumă trecutul.» (Sorin Mitu)

«Eroicul și memorabilul sunt categorii culturale pe cât de notorii, pe atât de greu abordabile. Munca depusă de autor pe durata unui deceniu și mai bine s-a dovedit istovitoare, migăloasă, descurajantă chiar. Știm că prima jumătate a veacului XIX nu era prea interesată să-și stabilească precedente demne de ținut minte în plan colectiv. Peisajul intelectual arăta cu totul altfel. Multe specii de plauzibil erau luate în seamă, destul de puține fiind însă rememorate. Evenimențialul nu provenea din anticamera factualității iminente: nu se agrea, în mod deosebit, vreo fantasmatică a preîntâmpinării, a cât pe ce-ului, a penultimei zile. Până și urgențele se iveau dintr-o întârziere a survenirii lor. Ce realitate se distingea atunci ca fapt arhivabil? Contrar spiri¬tului actual, frisonat numai de Hot News, se evidențiau obiș¬nu¬ințele colective; și îndeosebi persistența lor, abia contrarierea acesteia stârnind o precară idee de eveniment. Era o vreme pentru toate, dar ea nu venise încă. Și, chiar atunci când survenea, faptul notabil nu era o stridență; folosea, mai degrabă, ca substanță de contrast a cotidianului. Un eveniment nu exista, credeam noi, decât dacă făcea parte dintr-o serie, dacă se repeta în așa fel încât să atragă până la urmă atenția. Irepetabi¬litatea nu îi conferea unicitate, nu îi asigura un loc aparte în memoria noastră. Dimpotrivă, putea să-i pună în pericol existența, mai ales că trecerea timpului micșora drastic numărul martorilor oculari. Acesta este contextul istoric și cultural pe care dl Alexandru Istrate l-a analizat îndelung și din multe puncte de vedere, spre a releva în final portretul culturii istorice din cea dintâi parte a secolului XIX. Cumplită strădanie, dar splendide rezultatele ei!» (Andi Mihalache)

Prefață; CAPITOLUL I. Trecuturi care tulbură. Plăsmuiri literare, reflecții filo-zofice și veridicități istorice privind începuturile modernității în principatele nord-dunărene: Esteticul și măsura gândului; Cât au contat amicițiile intelectuale în difuzarea ideilor și formarea conștiinței istorice; Dezbaterile din Occident și geneza culturii istorice; Literatură și istorie; Ce se întâmpla în principate; Începuturile posterității. Nu sub cele mai bune auspicii; Conceptualizările forțate sau fuga de unele trecuturi; Ediții de documente, corpusuri de texte despre modernitatea românească; Cărțile care nu s-au vrut citite/citate; CAPITOLUL II. Străbunii evocați la clasă: Ce am vrea să facem; Teogonie sau dulceața misticismului; Mitologia invocată în școlile din principate; Spicuiri din literatura mitologică; Cronologia sau trecutul stors de seva umană; Impasibilitatea pedagogică și rutina evaluărilor; Posibile învățăminte; Istoria universală; Lecțiile predate din istoria universală; Trecuturile din caietele școlare; Cine au fost profesorii și „viziunea” lor asupra istoriei universale; Istoria lumii în pensioane; Gramatica românească; Sugestiile geografiei; Geografia istorică; Geografia patriei; Istoria patriei sau închegarea unei altfel de pedagogii; Cultivarea dragostei de patrie în programele școlare; „Istoria patriei” în pensioane; Ce ar mai fi de spus; De la manuscris și literatura de popularizare la cartea școlară; Lipsa cărților; Înfiriparea bibliotecilor; Dezavuarea moștenirii culturale a primei jumătăți de veac XIX; Verdictul junimiștilor; Ce înțelegem din pedagogia începutului de veac? ; De la țiganca curții și guvernante la pensioane; Expertiza științifică oferită în pensioane; Căutând prin lume; Preocupări pentru o viață mai bună a copilelor; O șansă și pentru fete. Legalizarea învățământului public; Pensioanele de fete; Curiozitățile unui tânăr. Caietele cu însemnări ale lui Ludovic Steege; din timpul studiilor de la Brașov, Paris și Munchen; Reperele unei cariere respectabile. Avatarurile unei biografii; Vremurile maturizării. Oferta educațională; Ce ne spun filele. Posibile sugestii; Brașov, Paris și München; Câte ceva și despre istorie; Ce am putea reține; Bursierii. De la aspirațiile meritocratice la deziluziile academice; Beneficiile comunității; Învrăjbirea generațiilor; CAPITOLUL III. Jalonări printre trecuturi la începuturile modernității: Inserarea în epocă; Recuperarea lui Dimitrie Cantemir; Hazardul unei tipăriri. Afirmarea academică a lui Gheorghe Săulescu; Ascensiunea lui Gheorghe Săulescu; Descurcărețul Albineț; Ce răzbătea din „Precuvântare”; Florian Aaron. Modelul dascălului muntean; În ce credea dascălul de la Sf. Sava; La ce era bun trecutul, cât mai nobil cu putință; La ceas de bilanț; Căutând prin arhive și biblioteci străine; CAPITOLUL IV. „Dincolo” de Milcov. O nobilă origine, două identități, două patrii. Moldova și Țara Românească în proiecțiile istorico-literare din prima jumătate a secolului XIX: Instrumentarea conceptului „Dacia” și tentația geografiilor simbolice; Decriptarea și evoluția unui concept în cultura locală; Dacia în consemnările străinilor; Cea mai bună patrie; Aparenta domolire a animozităților; Undeva, la orizont, unirea; Perspectivele politice ale unirii; Privind înapoi în timp. Între orgoliul identitar și regretul pierderii unor amiciții; CAPITOLUL V. Portrete, atitudini, strategii. De când putem vorbi despre presă în principate: Presa europeană; Primele semnale în țările române; Presa de inspirație istorică; Himericul program al lui Alexandru Popovici; Gâlceava dintre Kogălniceanu și Asachi; Colecțiile de cronici, documente. Prorocirea lui Asachi; Ambițiile lui Kogălniceanu și Negruzzi; „Arhiva românească” ; „Magazin istoric pentru Dacia”; Tiraniile și slugărniciile lui Asachi și Heliade. Aura sinelui și imoralitatea conduitei; Năravurile intelectualilor europeni; Gheorghe Asachi; Ion Heliade Rădulescu; Tipografia ca sursă a prestanței publice; Posibile concluzii; CAPITOLUL VI. Librării, cabinete de lectură și cataloage de cărți. Ce se citea pe vremuri în țările române: Corvezile începuturilor; Profilul social inedit – librarul. Rostul catalogului de cărți; Cabinetele de lectură; CAPITOLUL VII. Literatura și tradițiile populare: Importanța traducerilor în afirmarea crezurilor – nu doar literare; Înfiriparea vorbei în Moldova și Țara Românească; Cum puteau încurca cuvintele; Romanul istoric și dobândirea notorietăților literare; Trecuturile aducătoare de prestigiu literar; Nevoia de eroi în societatea și literatura modernă autohtonă; Mihai Viteazul; Ștefan cel Mare; Laudă chibzuinței ocârmuirii: Alexandru cel Bun, Mircea cel Bătrân, Vasile Lupu și Matei Basarab Vlad Țepeș; Absențele lui Burebista, Decebal, Constantin Brâncoveanu și Tudor Vladimirescu; CAPITOLUL VIII. Memorialistică, hărți, ghiduri de călătorie; Viena – primul contact cu lumea occidentală; Domul din Milano; Prin Roma cu Ion Codru Drăgușanu; Gânduri sumare din Veneția; CAPITOLUL IX. Reconstituiri ideatice ale vremurilor de odinioară: Luxul; Micile plăceri și tentația moravurilor; Carnavalurile noastre; Baluri; Târgurile din calendarul ortodox; Concerte; Impactul artiștilor străini în viața culturală din principate; Salonul și seratele; Mișcarea teatrală; Societatea Filarmonică; Trupele străine; Căderea cortinei; Indezirabilele năravuri; O altfel de decădere; Două vorbe despre onorarea unor cariere și acțiuni caritabile; Concluzii; Cu ce rămânem; Epilog; Bibliografie; Indice

Alexandru Istrate (n. 1977, Iași) este cercetător la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iaşi. Autor al lucrării De la gustul pentru trecut la cercetarea istoriei: vestigii, călătorii şi colecţionari în România celei de-a doua jumătăţi a secolului XIX, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2015 (pentru care a primit Premiul „A.D. Xenopol” al Academiei Române), a coordonat și volumele Romantism şi modernitate. Atitudini, reevaluări, polemici, împreună cu Andi Mihalache, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2009; Diplomați, societate și mondenități. Sfârșit de „Belle Époque” în lumea românească, împreună cu Claudiu-Lucian Topor și Daniel Cain, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2015; Through the Dimplomats’ Eyes: Romanian Social Life in the Late 19th and Early 20th Century, Claudiu-Lucian Topor, Daniel Cain, Alexandru Istrate (eds.), Parthenon Verlag Kaiserslautern und Mehlingen, 2016.