Evoluția biostratigrafică a palinomorfelor din Precambrian și Predevonian cu aplicații la metamorfitele din Carpații Orientali și la unele formațiuni sedimentare din România, vol. II

Leonard Olaru, Marian Munteanu

Descriere Sumar Despre autori

Cuvânt înainte și introducere de Leonard Olaru
Volumul II continuă prezentarea aspectelor generale din volumul I, de această dată prezentând pe larg caracteristicile palinologice ale formațiunilor metamorfice și parțial ale formațiunilor sedimentare din România. Astfel, sunt prezentate rezultatele studiilor autorilor pentru Carpații Orientali, Dobrogea de Nord, Dobrogea Centrală, Platforma Moldovenească și Platforma Scytică. Materialele prezentate în acest al doilea volum permit corelarea palinostratigrafică cu formațiunile similare din Europa, Platforma Rusă, Laurenția, Baltica. Lucrarea este unică în România și se bazează pe o bogată bibliografie științifică

Cuvânt înainte
Foreword
Introducere
Introduction
CAPITOLUL 1. UNITĂŢILE PREALPINE DIN CARPAŢII ORIENTALI: ORIGINE ŞI POZIŢIONARE ÎN ARANJAMENTUL GEOTECTONIC EUROPEAN
1.1. Introducere
1.2. Elemente de geotectonică europeană
1.2.1. Cratonul Est-European
1.2.2. Orogeneza Cadomiană
1.2.3. Terenuri cu acreție caledoniană
1.2.4. Terenuri cu acreție varistică
1.2.5. Terenuri prealpine din zona alpină a Europei
1.3. Orogenul carpatic
1.3.1. Cadrul geotectonic
1.3.2. Vorlandul carpatic
1.3.2.1. Cratonul Est-European
1.3.2.2. Platforma Moesică
1.3.2.3. Dobrogea Centrală
1.3.2.4. Dobrogea de Nord
1.3.2.5. Blocul Brunovistulian
1.3.2.6. Unitățile Łysogóry și Małopolska
1.3.3. Posibilități de corelare în vorlandul carpatic
1.4. Originea formațiunilor prealpine din Carpați
1.4.1. Concepte
1.4.2. Conținutul litologic al grupurilor metamorfice
1.4.3. Modele paleogeotectonice
1.5. Concluzii: ipoteze de corelare și contribuții posibile ale studiilor palinologice

CAPITOLUL 2. Evoluția biostratigrafică a asociațiilor de palinomorfe din metamorfitele Carpaților Orientali și corelarea cu asociațiile tipice din formațiunile geologice similare
2.1. Carpații Orientali
2.1.1. Studii referitoare la Grupul de Bretila
2.1.2. Studii referitoare la Grupul de Rebra
2.1.3. Studii referitoare la Grupul de Tulgheș
2.2. Regiunea de Vorland a Carpaților. Platforma Scitică
2.2.1. Dobrogea de Nord
2.2.1.1. Proterozoic superior – Paleozoic inferior
2.2.1.2. Ordovician
2.2.1.3. Silurian
2.2.2. Insula Șerpilor
2.2.3. Dobrogea Centrală
2.3. Cratonul Est-European
2.3.1. Platforma Moldovenească
2.3.2. Platforma Moesică

CAPITOLUL 3. Grupul de Bretila
3.1. Origine, tectonică, metamorfism
3.1.1. Aria de răspândire și alcătuirea litologică a Grupului de Bretila
3.1.2. Metamorfismul și vârsta Grupului de Bretila
3.1.2.1. Metamorfismul Grupului de Bretila
3.1.2.2. Vârsta izotopică a Grupului de Bretila
3.2. Principalele caracteristici taxonomice ale microorganismelor din Proterozoicul superior
3.2.1. Sphaeromorphae neornamentate
3.2.2. Sphaeromorphae ornamentate
3.2.3. Acanthomorphae
3.2.4. Polygonomorphae, Herkomorphae și alți taxoni de microfosile
3.2.4.1. Asupra unor probleme de actualizare a taxonomiei palinomorfelor
3.2.4.2. Asociație importantă de acritarche pentru Proterozoic (după Knoll, 1996)
3.2.4.3. Caracterizarea asociațiilor de palinomorfe din Grupul de Bretila
3.2.4.3.1. Palinologia Grupului de Bretila din anticlinalul Bretila
3.2.4.3.2. Palinologia Grupului de Bretila din fereastra tectonică Iacobeni
3.2.4.3.3. Corelarea palinologică și palinostratigrafică a Grupului de Bretila
3.2.4.3.3.1. Palinologia Grupului de Bretila din bazinul inferior al Văii Vaserului din Masivul cristalin al Maramureșului
3.2.4.3.3.2. Palinologia Grupului de Bretila din Bazinul superior al Văii Putnei (Munții Bistriței)

CAPITOLUL 4. Terenul paleozoic Rodna
4.1. Contextul geotectonic și structural, metamorfismul, litologia și vârsta formațiunilor geologice
4.2. Palinologia formațiunilor geologice paleozoice din ferestrele tectonice Rodna și Rusaia (Generalități: Grupurile de Repedea, Rusaia și Cimpoiasa)
4.3. Palinologia și palinostratigrafia Grupului de Rusaia
4.3.1. Asociațiile de acritarche caracteristice Grupului de Rusaia
4.3.2. Studii importante pentru chitinozoare din Silurian
4.3.3. Probleme de paleoecologie a chitinozoarelor
4.3.4. Prezentarea și analiza asociației de chitinozoare siluriene din Grupul de Rusaia
4.3.5. Taxonomia, descrierea și biozonarea chitinozoarelor (generalități)
4.3.5.1. Taxonomia chitinozoarelor (Paris, 1981)
4.3.5.2. Descrierea principalelor specii de chitinozoare din Grupul de Rusaia (Beju, 1971; Laufeld, 1974; Paris, 1981; Nestor, 1994; Olaru, Țabără, 2011; Olaru, 2016)
4.3.5.3. Biozonarea chitinozoarelor din Silurian

CAPITOLUL 5. Ediacaran versus Vendian
5.1. Perioada/Sistemul Ediacaran
5.1.1. Generalități
5.1.2. Delimitare și caracteristici
5.1.3. Biostratigrafia Perioadei Ediacaran
5.1.3.1. Megafosile și fosile-urmă din Ediacaran
5.1.3.2. Asociația de microfosile din Ediacaran
5.1.3.3. Biozonarea Ediacaranului
5.1.4. Glaciațiile din Ediacaran
5.1.5. Probleme de cronostratigrafie a Ediacaranului
5.1.6. Ediacaranul – ultima perioadă a Proterozoicului sau prima perioadă a Phanerozoicului?
5.2. Perioada/Sistemul Vendian
5.2.1. Generalități
5.2.2. Poziția Vendianului în Scara Stratigrafică Generală din Rusia
5.2.3. Vendianul inferior din Platforma Est-Europeană
5.2.3.1. Vendianul inferior din Platforma Rusă
5.2.3.2. Vendianul inferior din Urali
5.2.4. Vendianul superior din Platforma Est-Europeană
5.2.4.1. Vendianul superior din flancul sud-vestic al Platformei Est-Europene
.2.4.2. Vendianul superior din partea centrală a Platformei Est-Europene (Bazinul Moscovei)
5.2.4.3. Vendianul din bazinul central al râului Nistru
5.2.5. Vendianul din Platforma Siberiană
5.2.5.1. Vendianul din Siberia de Nord, din Înălțimile Olenek
5.2.5.2. Vendianul și Cambrianul inferior în Siberia central-sudică
5.2.5.2.1. Vendianul în Siberia central-sudică
5.2.5.2.2. Cambrianul inferior în Siberia central-sudică
5.2.5.2.3. Argumente în favoarea vârstei Vendian din grupurile Dalnyaya-Taiga, Zhuya și „Yudoma” din Siberia
5.2.6. Aspecte paleontologice ale Vendianului
5.2.7. Probleme de paleoecologie a organismelor Vendobionte
5.2.8. Caracteristici și corelări biostratigrafice
5.2.8.1. Vendianul din Platforma Est-Europeană
5.2.8.2. Vendianul din Siberia central-sudică
5.3. Observații finale
5.4. Vendianul din Carpații Orientali (generalități)

CAPITOLUL 6. TERENUL Rebra-Tulgheș. Generalități, origine, tectonică, vârstă
6.1. Grupul de Rebra
6.1.1. Denumire și alcătuire
6.1.2. Aria de răspândire
6.1.3. Litostratigrafia Grupului de Rebra
6.1.3.1. Formațiunea inferioară (Rb1)
6.1.3.2. Formațiunea mediană (Rb2)
6.1.3.3. Formațiunea superioară (Rb3)
6.1.4. Litostratigrafia Grupului de Rebra din Pânza Subbucovinică
6.1.5. Litostratigrafia Grupului de Rebra din Pânza Bucovinică
6.1.6. Metamorfismul Grupului de Rebra
6.1.7. Vârsta radiometrică și vârsta palinostratigrafică a Grupului de Rebra
6.1.8. Caracteristica asociațiilor de palinomorfe din formațiunile geologice ale Grupului de Rebra
6.1.8.1. Formațiunea inferioară de Izvoru Roșu (Rb1) a Grupului de Rebra
6.1.8.2. Formațiunea mediană Voșlăbeni (Rb2) a Grupului de Rebra
6.1.8.3. Formațiunea superioară de Ineu (Rb3) a Grupului de Rebra
6.1.8.3.1. Caracterizarea litostratigrafică, petrografică și mineralogică
6.1.8.3.2. Caracterizarea palinologică și palinostratigrafică
6.1.8.3.3 Corelări și concluzii: Grupul de Bretila, Grupul de Rebra (Carpații Orientali) și Grupul de Orliga (Dobrogea de Nord)
6.2. Seria de Țibău
6.2.1. Observații generale și preliminare
6.2.2. Caracteristicile geologice, tectonice și structurale
6.2.2.1. Zona Cârlibaba-Țibău
6.2.2.2. Zona Văii Bistriței între Cârlibaba și Iacobeni
6.2.2.3. Zona Văii Putnei
6.2.3. Compoziția palinologică a asociațiilor caracteristice din Seria de Țibău
6.2.4. Considerații paleostratigrafice, paleosedimentologice și paleoecologice
6.2.5. Corelări palinostratigrafice

CAPITOLUL 7. Grupul de Negrișoara din Carpații Orientali
7.1. Considerații generale
7.2. Studii anterioare asupra Grupului de Rebra
7.3. Litostratigrafia Grupului de Negrișoara
7.4. Aspecte geotectonice și structurale generale
7.5. Descrierea palinologică și palinostratigrafică a Grupului de Negrișoara
7.5.1. Răspândirea și descrierea mineralogică a probelor analizate
7.5.2. Rezultatele analizelor palinologice
7.6. Interpretarea și corelarea rezultatelor palinologice
7.7. Corelări palinostratigrafice și limita Ediacaran/Vendian-Cambrian inferior în Carpații Orientali

CAPITOLUL 8. Grupul de Tulgheș
8.1. Generalități
8.1.1. Stagiul (Etajul) Fortunian
8.1.2. Elemente generale de geologie și biostratigrafie ale Cambrianului
8.1.3. Explozia vieții
8.2. Denumire și alcătuire
8.3. Alcătuirea litostratigrafică a Grupului de Tulgheș
8.4. Aria de răspândire a Grupului de Tulgheș
8.5. Litologia și litostratigrafia Grupului de Tulgheș
8.5.1. Formațiunea blastodetritică de Căboaia (Tg1)
8.5.2. Formațiunea cuarțitelor negre de Holdița (Tg2)
8.5.2.1. Litostratigrafia cuarțitelor negre (Tg2) din Pânza Subbucovinică
8.5.2.2. Litostratigrafia Formațiunii cuarțitelor negre (Tg2) din digitația Dadu-Oița din Pânza Subbucovinică, similară domeniului bucovinic
8.5.3. Formațiunea metavulcanitelor acide de Leșu Ursului (Tg3) din Pânza Subbucovinică din Valea Bistriței
8.5.3.1. Litostratigrafia Formațiunii metavulcanitelor acide (vulcano-sedimentaro-riolitică Tg3) din digitația Dadu-Oița din Pânza Subbucovinică, similară domeniului bucovinic
8.5.3.2. Litostratigrafia Formațiunii metatufurilor riolitice (Tg3) (Formațiunea vulcano-sedimentară a Grupului de Tulgheș din Pânza Bucovinică din bazinul Văii Bistriței)
8.5.4. Litostratigrafia Formațiunii blastodetritice, cuarțit-filitoase de Arșița Rea (Tg4) din Pânza Bucovinică de pe Valea Bistriței
8.6. Metamorfismul Grupului de Tulgheș
8.7. Vârsta Grupului de Tulgheș
8.8. Caracterizarea palinologică și palinostratigrafică a metamorfitelor Grupului de Tulgheș din Carpații Orientali
8.8.1. Litozona (Formațiunea) Căboaia (Tg1) – palinologie și palinostratigrafie
8.8.2. Litozona (Formațiunea) Holdița (Tg2)
8.8.2.1. Palinologia și palinostratigrafia Formațiunii Holdița (Tg2) a Grupului de Tulgheș
8.8.2.2. Validitatea palinostratigrafică a palinomorfelor și corelarea dintre cuarțitele negre și șisturile grafitoase din Formațiunea Holdița (Tg2)
8.8.2.3. Corelarea palinostratigrafică a Formațiunilor Tg1 și Tg2 ale Grupului de Tulgheș cu formațiuni similare din afara ariei Carpaților Orientali
8.8.2.3.1. Grupul Șisturilor verzi din Dobrogea Centrală și de Nord
8.8.2.3.2. Corelarea palinologică între Munții Sudeți (Polonia) și Carpații Orientali (Romania)
8.8.3. Litozona (Formațiunea) Leșu Ursului (Tg3)
8.8.3.1. Relații caracteristice litologice, structural-tectonice și palinologice în Formațiunea Leșu Ursului (Tg3)
8.8.3.2. Palinologia și palinostratigrafia Formațiunii Leșu Ursului (Tg3)
8.8.4. Litozona (Formațiunea) Arșița Rea (Tg4)
8.8.4.1. Zona Balan-Sândominic
8.8.4.1.1. Alcătuirea litologică generală, metamorfismul și vârsta Formațiunii Tg4 a Grupului de Tulgheș
8.8.4.1.2. Cercetări anterioare asupra palinostratigrafiei Formațiunii Arșița Rea (Tg4) în contextul general al Grupului de Tulgheș
8.8.4.1.2.1. Asociația de acritarche tipică pentru Formațiunea superioară (Tg4) din Zona Balan-Sândominic din Grupul de Tulgheș și echivalența biostratigrafică
8.8.4.1.2.1.1. Asociația de acritarche din Formațiunea Arșița Rea (Tg4) din zona Valea Putnei (Pânza de Putna)
8.8.4.1.2.1.2. Corelarea biostratigrafică și palinologică a asociațiilor de palinomorfe din Formațiunea superioară Arșița Rea (Tg4) a Grupului de Tulgheș
8.8.4.1.2.2. Asociația de chitinozoare tipică pentru Formațiunea superioară (Tg4) din zona Balan-Sândominic din Grupul de Tulgheș – caracterizare, descriere, corelare și răspândire biostratigrafică
8.8.4.1.2.2.1. Descrierea principalelor specii de chitinozoare din Formațiunea Arșița Rea (Tg4), membrii litologici Bașca și Pârâul Crucii din Pânza Sândominic și membrul Arama Oltului din Pânza Balan din Grupul de Tulgheș
8.8.4.1.2.2.2. Corelarea biostratigrafică a asociațiilor de chitinozoare
8.8.4.1.3. Corelare între asociațiile de acritarche și și asociațiile de chitinozoare din Formațiunea Arșița Rea (Tg4) din zona Balan-Sândominic și speciile tipice de trilobiți, graptoliți și conodonte din alte regiuni
8.8.4.2. Zona Sinclinalului Hăghimaș din Carpații Orientali – Seria de Dămuc
8.8.4.2.1. Aspecte generale de geologie, structură, tectonică și palinologie ale Seriei de Dămuc
8.8.4.2.1.1. Asociația de acritarche și corelările biostratigrafice din Seria de Dămuc
8.8.4.2.1.2. Asociația de chitinozoare și corelările biostratigrafice din Seria de Dămuc
8.8.4.2.2. Aspecte palinologice și de corelare palinostratigrafică din Seria de Dămuc
8.8.4.2.2.1. Asociația palinologică de acritarche de la limita Cambrian-Ordovician din Seria de Dămuc
8.8.4.2.2.2. Asociația palinologică de chitinozoare de la limita Cambrian-Ordovician în Seria de Dămuc
8.9. Limita Cambrian-Ordovician în Grupul de Tulgheș, Carpații Orientali
8.9.1. Contextul geotectonic și argumentele palinologice în zona de limită Cambrian-Ordovician în metamorfitele Grupului de Tulgheș din Carpații Orientali
8.9.2. Aspecte geotectonice și palinologice la limita Cambrian-Ordovician din Carpații Orientali
8.9.2.1. Aspecte geotectonice la limita Cambrian-Ordovician în Grupul de Tulgheș
8.9.2.2. Aspecte palinologice de la limita Cambrian-Ordovician în Grupul de Tulgheș.
8.9.2.2.1. Asociația palinologică de acritarche de vârstă Cambrian superior
8.9.2.2.2. Asociația palinologică de acritarche de vârstă Cambrian superior – Tremadocian
8.9.2.2.3. Asociația palinologică de acritarche de vârstă Tremadocian
8.9.2.2.4. Asociația palinologică de acritarche de vârstă Arenigian
8.9.2.2.5. Asociațiile de chitinozoare de la limita Cambrian-Ordovician

CAPITOLUL 9. Platforma Scitică
9.1. Dobrogea de Nord
9.1.1. Grupul de Orliga
9.1.1.1. Aspecte ale geologiei Grupului de Orliga
9.1.1.2. Palinologia Grupului de Orliga
9.1.1.3. Corelări și concluzii
9.1.2. Ordovicianul din Dobrogea de Nord
9.1.2.1. Palinologia și palinostratigrafia Formațiunii Horia
9.1.2.1.1. Scurte date geologice asupra Formațiunii Horia
9.1.2.1.2. Palinologia Formațiunii Horia
9.1.2.1.3. Corelări palinostratigrafice
9.1.2.2. Palinologia și palinostratigrafia formațiunilor geologice din Promontoriul Bugeac din Dobrogea de Nord
9.1.2.2.1. Date introductive
9.1.2.2.2. Aspecte geologice privind Promontoriul Bugeac
9.1.2.2.3. Date palinologice și palinostratigrafice
9.1.2.2.3.1. Asociația palinologică de chitinozoare
9.1.2.2.3.2. Asociația palinologică de acritarche
9.1.2.2.3.3. Discuții palinostratigafice și corelări stratigrafice
9.1.3. Silurianul din Dobrogea de Nord
9.1.3.1. Silurianul din Unitatea Măcin
9.1.3.1.1. Geologia depozitelor siluriene din Unitatea Măcin
9.1.3.1.2. Palinologia depozitelor siluriene din Unitatea Măcin
9.1.3.1.2.1. Asociația palinologică de acritarche
9.1.3.1.2.2. Asociația palinologică de chitinozoare
9.1.3.1.2.3. Asociația palinologică de spori
9.1.3.2. Silurianul din Unitatea Tulcea
9.1.3.2.1. Geologia depozitelor siluriene din Unitatea Tulcea
9.1.3.2.2. Palinologia depozitelor siluriene din Unitatea Tulcea
9.1.3.2.2.1. Palinologia șisturilor sericito-cuarțitce cenușii-negricioase
9.1.3.2.2.2. Palinologia cuarțitelor negre
9.1.3.2.2.3. Palinologia șisturilor filitoase ardeziene
9.2. Insula Șerpilor
9.2.1. Paleozoicul din Insula Șerpilor (Bazinul Mării Negre)
9.2.1.1. Aspecte geologice, litologice, structurale și faunistice din Insula Șerpilor
9.2.1.2. Date palinologice și biostratigrafice ale Paleozoicului din Insula Șerpilor
9.3. Dobrogea Centrală
9.3.1. Grupul Șisturilor verzi. Generalități
9.3.2. Date palinologice și petrografice
9.3.2.1. Formațiunea (Seria) Infragraywacke inferioară (Dorobanțu-Măgurele) sau Membrul Dorobanțu (Mirăuță, 1969)
9.3.2.2. Formațiunea (Seria) Graywacke inferioară (Istria) (Mirăuță, 1965) sau Membrul Istria
9.3.2.3. Formațiunea (Seria) Graywacke superioară (Măgurele-Sibioara) sau Membrul Măgurele-Sibioara

CAPITOLUL 10. PLATFORMA MOLDOVENEASCĂ
10.1. Aspecte tectonice și structurale ale Platformei Moldovenești
10.2. Silurianul din Platforma Moldovenească
10.2.1. Considerații geologice și paleontologice asupra depozitelor siluriene
10.2.2. Biostratigrafia și palinostratigrafia Silurianului din Platforma Moldovenească
10.2.2.1. Biostratigrafia depozitelor siluriene de la Nicolina-Iași
10.2.2.2. Biostratigrafia depozitelor siluriene de la Grănicești-Suceava
10.2.3. Corelări litologice și palinostratigrafice între depozitele siluriene din Bazinul Nistrului (Podolia) și Zona de Nord a Platformei Moldovenești (România)
10.2.3.1. Corelări litologice
10.2.3.2. Corelări palinostratigrafice ale formațiunilor geologice siluriene pe baza asociațiilor de palinomorfe

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ

Leonard Olaru este profesor universitar, doctor emerit, Departamentul de Geologie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, conducător de doctorat și creator de școală științifică de palinologie și palinostratografie. Este specialist în geologie, palinologie și paleoevoluția materiei organice disperse din formațiunile metamorfice din Carpații Orientali și Meridionali, Dobrogea de nord și Centrală și Munții Apuseni. Are o bogată activitate în studiul palinostratigrafic al formațiunilor sedimentare de fliș din Carpații Orientali și din unitățile de platformă din România și din Ucraina. A participat la numeroase lucrări și proiecte de teren din diferite domenii ale geologiei și a luat parte la multe simpozioane și congrese științifice din țară și străinătate. Este membru al unor societăți și asociații științifice interne și internaționale. În 1996 a primit Premiul Grigore Cobălcescu al Academiei Române, pentru un studiu palinostratigrafic din cristalinul Munților Apuseni, iar în 2003 a primit Premiul Emil Pop al Societății paleontologilor din România pentru un studiu-sinteză palinostratigrafic al metamorfitelor din România. Între 2008 și 2011 a fost publicată la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași sinteza monografică intitulată Palinologia și Palinostratigrafia formațiunilor sedimentare și metamorfice din România (vol. I și II), iar în 2016, la aceeași editură a apărut volumul I din monografia Evoluția biostratigrafică a palinomorfelor din Precambrian și Predevonian, cu aplicații la metamorfitele din Carpații Orientali și la unele formațiuni sedimentare din România.

Dr. habil. în geologie Marian Munteanu a absolvit cursurile Facultăţii de Biologie, Geografie şi Geologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Este cercetător ştiinţific gradul I în cadrul Institutului Geologic al României, unde şi-a desfăşurat cea mai mare parte din activitatea profesională, ocupând şi funcţiile de director ştiinţific şi director general, dar a lucrat şi la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale din România. În Africa de Sud şi China a fost angajat la Universitatea Witwatersrand (Johannesburg) şi la Anglo American Platinum Ltd. A predat cursuri de Mineralogie la Universitatea Witwatersrand şi de Explorare geologică, în cadrul Universităţii Rhodes, Grahamstown, Africa de Sud. A studiat, cu precădere, geologia unor zone din Carpaţii Orientali, din Munţii Apuseni şi din Provincia Sichuan (China) şi, pentru perioade mai scurte, a studiat minereuri de cupru, aur şi vanadiu din Bulgaria, Finlanda şi Africa de Sud. Lucrările științifice pe care le-a publicat se referă la zăcăminte de minereuri şi la reconstituirea evoluţiei geotectonice a unor zone din Carpaţii Orientali şi din partea de vest a Cratonului Yangtze (China). În anul 2019, a primit Premiul „Ludovic Mrazec” al Academiei Române pentru lucrarea The mafic-ultramafic dykes in the Yanbian Terrane (Sichuan Province, SW China): Record of magma differentiation and emplacement in the Emeishan Large Igneous Province.