Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Complus
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Doctoralia
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Estetică și studii vizuale
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Hermenia
Historica
Historica Dagesh
Iberica
Imago Mundi
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Parenting
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Transdisciplinaria
World Literature
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Cărți în pregătire /

Gh. Ghibănescu (1864-1936) ‒ cercetător al istoriei Moldovei medievale

Ina Chirilă

Data apariției: ---

Domeniu: Istorie / Istorie modernă

Colecție: Historica

ISBN: 978-606-714-712-4

Nr. pagini: 584

Format: 17 x 24 cm.

--- LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Cartea evocă personalitatea marcantă a istoricului Gh. Ghibănescu (1864-1936), istoric, genealogist și filolog român, membru corespondent (1905) al Academiei Române. A adunat o mare colecție de documente din orașele și satele Moldovei și a tradus din limba slavonă acte care cuprind date în special despre epoca feudală din Moldova. În anul 1920, un grup de profesori din Iași, compus din Gheorghe Ghibănescu, Mihai Costăchescu, Sever Zotta, la care s-a adăugat publicistul N. A. Bogdan, au pus bazele unui muzeu municipal al Iașiului.

Gh. Ghibănescu a fost unul dintre cărturarii moldoveni formați la finalul secolului al XIX-lea, contemporani cu periferizarea Iașului, după Unirea Principatelor. Cartea de faţă propune o biografie din perspectiva cercetărilor sale, iar titlul – Gh. Ghibănescu ‒ cercetător al istoriei Moldovei medievale (1864-1936) – reflectă esenţa preocupărilor de ordin cultural. Acesta s-a considerat un „publicist al istoriografiei” române, în vreme ce contemporanii şi, ulterior, posteritatea l-au gratulat drept un „harnic cărturar iaşan”, un pasionat de trecutul istoric al provinciei şi al capitalei sale. A fost un intelectual în sensul restrâns de creator provincial, cu un statut socio-profesional clar definit, atitudine civică, producător, deţinător şi furnizor de bunuri culturale simbolice. Miza angajamentelor sale publice, politice, istoriografice şi culturale a constat în promovarea aportului provinciei şi a elementelor localiste în procesul complicat al formării conştiinţei naţionale, particularizând contribuţia culturii moldoveneşti la formarea românismului. Pentru Gh. Ghibănescu, cele două componente nu au concurat, nu au fost separate şi nici nu s-au exclus, ci au format un tot unitar, departe însă de a adopta poziționări generate de tendinţele separatiste ale epocii. Conştient de rolul asumat şi de moştenirea lăsată urmaşilor, la ceas aniversar şi spre finalul unei bogate activităţi publicistice, Ghibănescu mărturisea în tonul său sfătos și conciliant: „[…] noi bătrânii ne ducem ca un cântec bătrânesc, lăsând vouă urmaşilor scânteia sufletului nostru lucrător pe ogorul literelor române, cu rugămintea de a vă fi drag Iaşii, dragă Moldova, drag poporul moldovenesc, cuminte, liniştit şi blând şi răbdător ca boul, dar înţelept, iubitor de lege, de dreptate şi de adevăr [...]”. Aceasta este nota definitorie a faptelor şi, mai ales, a contribuțiilor sale, în care se înscrie şi analiza de faţă. Cartea arată în ce măsură scrierile şi, în general, angajamentul său cultural au contribuit la structurarea câmpului istoriografic şi a domeniilor de cunoaştere conexe, care au fost motivaţiile interesului său pentru acestea, cum le-a abordat şi ce rol au avut în sistemul său explicativ.

Cuvânt-înainte (Ștefan S. Gorovei); Introducere; Din atelierul reconstituirii unei biografii; Capitolul I. Gh. Ghibănescu şi familia sa: I.1. „Răzăşia” lui Gh. Ghibănescu – un construct istoriografic; I.2. Data naşterii, fraţii şi surorile; I.3. Soţia lui Gh. Ghibănescu, Rozalia, şi moştenitorii lor; I.4. Casa din Iaşi ‒ spaţiu al memoriei locale; Capitolul II. Studiile. Tentaţia de a sluji altarul sau catedra: II.1. Figuri de dascăli de şcoală primară; II.2. Seminarul Teologic din Huşi, în amintirile unui fost seminarist; II.3. Seminarul de la Socola, izvorul primelor cunoştinţe şi deprinderi intelectuale; II.4. Facultatea de Litere din Iaşi şi Şcoala Normală Superioară: piste ale formării intelectuale; Capitolul III. Catedra ca scenă a istoriei: profesoratul lui Gh. Ghibănescu: III.1. Şcoala Normală din Bârlad (1885 1889) – primele „drumuri” spre cercetări istorice; III.2. Şcoala Normală „Vasile Lupu” Iaşi (1889 1931): „moşie” rodnică a cercetărilor istorice; III.3. Profesor suplinitor la şcolile de băieţi şi fete; III.4. Gh. Ghibănescu – autor de manuale şi alte activităţi extraşcolare; III.5. Omagierea profesorului; Capitolul IV. Gh. Ghibănescu în viaţa culturală ieşeană: IV.1. Gh. Ghibănescu şi Societatea Ştiinţifică şi Literară. „Arhiva” ̶ deschiderea unor noi direcţii de cercetare; IV.2. Societatea „Muzeul oraşului Iaşi” (1920 1930); IV.2.1. Cadastrul istoric al oraşului Iaşi – un proiect pentru o istorie a oraşului Iaşi ; IV.2.2. Pentru o monografie a oraşului Iaşi: primele reviste de istorie; IV.3. Arhivele Statului din Iaşi – avantajele unei proximităţi; IV.4. Ateneul Popular Tătăraşi – „Solia Moldovei”, prilej de călătorie şi popularizare a cercetării istorice; IV.5. Gh. Ghibănescu în comitetul Teatrului Naţional Iaşi: între uzură administrativă şi scandaluri cu iz politic; IV.6. Gh. Ghibănescu şi cultul pentru personalităţile locale; Capitolul V. Gh. Ghibănescu ‒ ipostazele unui spirit enciclopedic: V.1. Folcloristul; V.2. Preocupări lingvistice, filologice şi de istorie literară ; V.3. Editorul; V.4. Genealogistul; V.5. Istoricul localităţilor moldoveneşti şi al bisericilor ieşene; V.6. Călătorul; V.7. Colecţionarul; Capitolul VI. Gh. Ghibănescu în istoriografia română: VI.1. Academia Română – din experienţa unui membru corespondent; VI.2. Gh. Ghibănescu – „universitar fără catedră”; VI.3. Ioan Bogdan – eternul adversar; VI.4. N. Iorga – între animozitate şi preţuire generoasă; VI.5. Ilie Bărbulescu – un critic şi sprijin necesar; VI.6. Mihai Costăchescu – „emulul” lui Gh. Ghibănescu; VI.7. Posteritatea; Concluzii; Intelectualul enciclopedist Summary; Abrevieri; Tabel cronologic; Bibliografia operelor lui Gh. Ghibănescu; Bibliografie; Ilustraţii; Indice de nume

Ina Chirilă este cercetător științific la Arhivele Statului din Iași. Preocupări în domeniile: arhivistică, istoriografie românească, istorie socială, patrimoniu, istoria elitelor şi a instituţiilor culturale, editare documente în paleografie chirilică. Autor a zeci de studii şi articole publicate în volume colective şi reviste de istorie: „Archiva Moldaviae”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, „Historia Universitatis Iassiensis” a Muzeului Universităţii din Iaşi, „Monumentul” etc.