Descriere
Sumar
Despre autori
Cuvânt înainte de Eugen Munteanu
Obiectivul central al lucrării a fost realizarea unui studiu comparativ între Biblia de la Bucureşti (1688) şi Biblia de la Blaj (1795) sau Biblia lui Samuil Micu, studiu prin care autoarea şi-a propus să identifice strategiile de traducere pentru care au optat traducătorii celor două versiuni biblice şi să definească, prin raportare la textele-sursă greceşti, modalităţile prin care aceştia au reuşit să rezolve situaţiile de traducere mai dificile. Un alt obiectiv al cercetării a fost evaluarea cantitativă a numărului de soluţii de traducere păstrate din cadrul textului bucureştean de la 1688, precum şi a nivelului cantitativ al modificărilor efectuate de Samuil Micu în alcătuirea propriei versiuni, cea de la Blaj (1795). Pentru a aborda în mod corect problemele de traducere ale textului biblic, s-a avut în vedere mai ales nivelul lexical, întrucât acesta este cel mai afectat în procesul traducerii şi suferă, în acelaşi timp, modificările cele mai importante. Au fost urmărite cele mai importante mecanisme de traducere identificate cu ajutorul comparaţiei sistematice a celor două texte biblice, şi anume: glosarea, calchierea, împrumutul, omisiunea şi interpolarea.
«Obiectivul central al lucrării a fost realizarea unui studiu comparativ între Biblia de la Bucureşti (1688) şi Biblia de la Blaj (1795) sau Biblia lui Samuil Micu, studiu prin care autoarea şi-a propus să identifice strategiile de traducere pentru care au optat traducătorii celor două versiuni biblice şi să definească, prin raportare la textele-sursă greceşti, modalităţile prin care aceştia au reuşit să rezolve situaţiile de traducere mai dificile. Un alt obiectiv al cercetării a fost evaluarea cantitativă a numărului de soluţii de traducere păstrate din cadrul textului bucureştean de la 1688, precum şi a nivelului cantitativ al modificărilor efectuate de Samuil Micu în alcătuirea propriei versiuni, cea de la Blaj (1795). Pentru a aborda în mod corect problemele de traducere ale textului biblic, s-a avut în vedere mai ales nivelul lexical, întrucât acesta este cel mai afectat în procesul traducerii şi suferă, în acelaşi timp, modificările cele mai importante. Au fost urmărite cele mai importante mecanisme de traducere identificate cu ajutorul comparaţiei sistematice a celor două texte biblice, şi anume: glosarea, calchierea, împrumutul, omisiunea şi interpolarea.» (Eugen Munteanu)
Cuvânt înainte (Eugen Munteanu)
Prefață
1. Biblia și traducerea ei
1.1. Traducerea Bibliei în limba română – generalități
1.2. Portretul traducătorului. Nicolae Milescu și Samuil Micu
2. Traductologie biblică. Câteva repere
2.1. Note introductive
2.2. Stadiul actual al cercetării în domeniul traductologiei
2.3. Coordonate traductologice. Privire generală
2.3.1. Perspective în definirea conceptului de traducere
2.3.2. Evoluţia ideilor privind principiile şi metodele de traducere
2.3.2.1. Dezvoltarea fenomenului traducerii ca efect al primelor reflecţii asupra traducerii
2.3.2.2. Reflecţii traductologice fundamentale în perioada modernă
2.3.2.2.1. Concepţia lui Eugenio Coseriu asupra teoriei traducerii
2.3.2.2.2. Modelul traductologic al lui Eugene A. Nida
2.3.2.2.3. Problema literalismului în viziunea lui James Barr
2.4. Traductologie biblică
2.4.1. Problema versiunilor şi a surselor în traducerea biblică
2.4.2. Traducerea textului biblic. Probleme şi metode
2.4.2.1. Literalismul şi traducerea biblică
2.4.2.2. Aspecte ale traducerii
3. Biblia de la Blaj (1795) și manuscrisele traducerii lui Samuil Micu
3.1. Note introductive
3.2. Septuaginta de la Franeker (1709)
3.3. De la manuscris la tipăritură. Biblia de la Blaj (1795)
3.3.1. Despre primele manuscrise ale traducerii Bibliei de la Blaj
3.3.2. Date despre manuscrisele revizuite pentru tipar ale Bibliei de la Blaj
3.3.3. Atelierul traducătorului Bibliei de la Blaj (1795). De la manuscris la tipăritură
3.3.3.1. Comparaţie între Ms.70, Ms.111 şi varianta tipărită. Analiză asupra cărţii biblice Facerea
3.3.3.2. Comparaţie între Ms.70, Ms.111 şi varianta tipărită. Analiză asupra cărţii biblice Ieșirea
3.3.3.3. Câteva observaţii asupra atelierului de traducere
4. Relaţia Bibliei de la Bucureşti (1688) cu Biblia de la Blaj (1795). Probleme de traducere
4.1. Glosarea
4.1.1. Glosarea. Perspectivă generală
4.1.2. Note filologice asupra glosării în Biblia de la Bucureşti (1688) şi în Biblia de la Blaj (1795) a lui Samuil Micu
4.1.3. Tipuri de glose în textul Bibliei de la Blaj (1795)
4.1.3.1. Tipuri de glose clasificate după conţinut
4.1.3.1.1. Glose explicative
4.1.3.1.2. Glose completive
4.1.3.1.3. Glose sinonimice
4.1.3.1.4. Glose care conţin variante secundare de traducere
4.1.3.2. Tipuri de glose clasificate după trimiterea la traduceri diferite şi la alţi traducători ai Sfintei Scripturi
4.1.3.2.1. Glose cu trimiterea către un singur text
4.1.3.2.1.1. Glose care fac trimitere la B1688
4.1.3.2.1.1.1. Strategii traductive implicate în procesul de revizuire a Bibliei de la Bucureşti (1688)
4.1.3.2.1.2. Glose care fac trimitere la textul ebraic
4.1.3.2.1.3. Glose care fac trimiteri la textul latinesc
4.1.3.2.1.4. Glose cu trimitere la texte greceşti diferite
4.1.3.2.1.5. Glose cu trimitere la un izvor slavon
4.1.3.2.1.6. Glose cu trimitere la Parimiile preste an ale lui Dosoftei, Iaşi, 1683
4.1.3.2.1.7. Glosă cu trimitere la textul „haldeiesc”
4.1.3.2.1.8. Glosă cu trimitere la „Biblia aravicească”
4.1.3.2.2. Glose care fac trimiteri la alţi traducători
4.1.3.2.3. Tipuri de glose care fac trimitere la texte biblice multiple
4.1.3.2.4. Glose care fac trimitere la traduceri variate fără precizarea autorului
4.1.3.3. Glose orientative
4.2. Calcul şi împrumutul lingvistic
4.2.1. Note introductive
4.2.2. Locul calcului şi al împrumutului lingvistic în evoluţia limbii române literare
4.2.3. Stadiul cercetării
4.2.4. Calcul şi împrumutul lingvistic. Abordare teoretică
4.2.4.1. Perspective în definirea conceptului de calc lingvistic
4.2.4.2. Raportul dintre calc, împrumut şi traducere
4.2.4.3. Probleme de taxonomie
4.2.5. Raporturile dintre Biblia de la Bucureşti (1688) şi Biblia de la Blaj (1795) din perspectiva calcurilor şi a împrumuturilor lingvistice
4.2.5.1. Note introductive
4.2.5.2. Tipuri de calcuri în Biblia de la Bucureşti (1688) şi Biblia de la Blaj (1795). Abordare comparativă
4.2.5.2.1. Calcuri gramaticale
4.2.5.2.2. Calcuri frazeologice
4.2.5.2.3. Calcuri lexicale
4.2.5.3. Omisiuni şi interpolări
4.2.5.3.1. Note introductive
4.2.5.3.2. Omisiuni şi interpolări. Aplicaţie comparativă pe textele Bibliei de la Bucureşti (1688) şi Bibliei de la Blaj (1795)
5. Concluzii
Abrevieri
Bibliografie
Ana Catană-Spenchiu este absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, cu un doctorat în Filologie, obținut în anul 2012, cu teza intitulată Între Biblia de la Bucureşti (1688) şi revizia din 1795 a lui Samuil Micu. Probleme de traductologie, susținută în cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Domeniile sale de interes sunt: editarea și interpretarea textelor vechi, probleme de traductologie, problema traducerii textului biblic, digitalizarea lexicografică. A desfășurat activități de cercetare în proiecte precum: Monumenta linguae Dacoromanorum. Biblia 1688, finanțat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza din Iaşi; Corpus lexicografic românesc esenţial. 100 de dicţionare din bibliografia DLR aliniate la nivel de intrare şi la nivel de sens, proiect CNCSIS-UEFISCDI, cod TE_246/2010, 2010-2013; Integrarea istoriei universale în cultura românească prin traduceri de texte istorice din limba germană la sfârşit de secolul al XVIII-lea şi început de secolul al XIX-lea (PN-III-P1-1.1-TE2019-0721). Coautor a unsprezece dintre volumele Monumenta linguae Dacoromanorum, dar și a altor volume apărute în țară și străinătate.
