Descriere
Sumar
Despre autori
Textele prezente în acest volum sunt variantele extinse ale unora dintre lucrările prezentate la colocviile naționale Interogații și reflecții filosofice, care au avut loc în 2023 și 2024 în cadrul „Zilelor Academice Ieșene”. O parte din studii sunt dedicate tensiunii dintre libertatea individuală și constrângerile sociale. Poziția dominantă în acest volum în privința acestei teme este că democrațiile liberale servesc cel mai bine dezideratului de a oferi garanții suficiente și credibile libertăților individuale, prin contrast cu resurgescența autoritarismului, nutrit de teoriile iliberale, nedemocratice. Astfel, în studiul său, Vasile Pleșca consideră că astăzi este necesară, mai mult decât oricând, o discuție despre viabilitatea modelului liberal al democrației și despre mijloacele prin care discursul democratic poate susține atașamentul cetățenilor la valorile liberalismului: libertate, autonomie, respect pentru drepturile și libertățile individuale, pluralism, toleranță, incluziune, recunoașterea și respectul pentru diferență. Alte câteva contribuții publicate în acest volum sunt centrate în jurul raportului dintre individ și autoritate. Spre exemplu, Daniel Nica subliniază importanța conceptului de autenticitate, identificând dubla sa tendință: afirmarea unei diferențe individuale și recunoașterea acesteia în spațiul social, a cărui autoritate este resimțită în actele de validare și de cenzurare a manifestărilor individuale. Tot despre autenticitate scrie și Ana-Maria Hojbotă, despre care observă că nu este o calitate fixă, ci o „experiență fluidă și situațională”, în analiza sa despre cazul comunităților de imigranți și a diasporei, pe care o caracterizează ca fiind „un teren al constrângerilor și luptelor pentru autenticitate”. Ultimele studii ale volumului abordează, din perspective diferite, distincția spațiu public – spațiu privat. Orice discuție despre separația dintre public și privat include în mod structural și o componentă etică. Delimitarea conceptuală a celor două spații este o sarcină dificilă, care a condus, de exemplu, la discuții extinse în feminism. Modul în care este făcută această separare are consecințe asupra înțelegerii și explicațiilor aduse inegalității de gen, argumentează Cătălina Daniela Răducu în lucrarea ei din acest volum. La rândul său, Liviu Iulian Cocei abordează distincția public privat din perspectiva inedită a eticii grijii și observă că încă din Antichitate viața nu descria un tip de existență solitară, ci un modus vivendi prin care îți arătai prețuirea pentru comunitatea din care făceai parte, eliberându-te astfel de egoism, de individualism. În sfârșit, Răzvan Sofroni pleacă, în textul său, de la un dublu înțeles al ideii de sferă publică: pe de o parte, ca loc de mediere al intereselor private plecând de la temeiuri comune; pe de altă parte, ca spațiu în care sunt create și valorizate bunurile comune ale unei comunități, care converg spre prosperitatea și bunăstarea acesteia.
Introducere
Eugen Huzum, Ar trebui să ne temem și de concepțiile rezonabile? Despre obiecția tiraniei împotriva teoriilor ideale ale dreptății
Vasile Pleșca, Discursul democratic în fața seducției autoritarismului
Ionuț Bârliba, Raportul dintre libertate și autoritate în modernitate. O analiză asupra relației dintre individ și mase
Daniel Nica, Autenticitatea între suveranitatea asupra sinelui și autoritatea validării publice
Ana-Maria Hojbotă, Apartenență și devenire. Reconfigurarea autenticității în spații multiculturale
Catălina Daniela Răducu, Despre spații și roluri. O reevaluare feministă a distincției public-privat
Liviu Iulian Cocei, O moștenire a lui Epicur. Etica grijii ca domeniu de reflecție asupra distincției public-privat
Răzvan Sofroni, Rațiuni publice, bunuri comune și universalitatea binelui
Bogdan Olaru, Limitări rezonabile ale imparțialității. Obligații morale, roluri, relații afective
Informații despre autori
Bogdan Olaru este cercetător științific al Institutului de Cercetări Economice și Sociale „Gheorghe Zane”, Academia Română, Filiala Iași. Domeniile sale principale de interes sunt filosofia moral-politică și psihologia morală. Câteva dintre publicațiile sale mai recente tratează teme din aria dreptății sociale, a inegalităților în serviciile medicale, dar și a moralității relațiilor personale. A editat antologia Autonomy, Responsibility, and Health Care: Critical Reflections (Zeta Books, București, 2008) și a tradus o parte din Cercetările logice ale lui Edmund Husserl (Humanitas, București, 2007 2013).
Ionuț Bârliba este cercetător științific al Institutului de Cercetări Economice și Sociale „Gheorghe Zane”, Academia Română, Filiala Iași, în cadrul Colectivului de Filosofie și Teorie Politică și cadru didactic asociat al Facultății de Filosofiei și Științe Social Politice din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A publicat volumul Drumul către sine. Kierkegaard și devenirea în limitele stadiilor existenței (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2017). Domeniile sale de interes includ filosofia existențialistă, metafizica, antropologia filosofică și politică, ideologiile politice, filosofia și istoria modernă, filosofia sportului, filosofia istoriei.
