Descriere
Sumar
Despre autori
Cartea prezintă modele de investigații cu aplicabilitate în practica medicală curentă, care fac posibilă realizarea unei profilaxii secundare și terțiare a tulburărilor psihice. Importanța prezentei lucrări reiese din modalitatea de abordare a temei, integrată, ce vine în ajutorul medicilor psihiatri pentru o mai bună înțelegere a cauzalității comportamentului agresiv, specialiștilor din domeniul sănătații mintale și al asistenței psihiatrice curative și profilactice, precum și specialiștilor din domenii conexe, cu atât mai mult acum când tema reprezintă o reală problemă de sănătate mintală cu impact major asupra sănătății publice.
«Volumul de față abordează o temă aparte, de o importanță majoră pentru medicii psihiatri, psihologii clinicieni și ceilalți specialiști din sfera sănătății mintale. Subiectul reprezintă o provocare reală la nivel mondial, în condițiile în care cercetările anterioare s-au concentrat preponderent pe alte spectre ale tulburărilor psihice, neglijând cauzalitatea comportamentului agresiv și a agitației psihomotorii.
Studiul deschide noi direcții de cercetare, punând în evidență rolul biomarkerilor studiați și analizați împreună și nu separat, ușor neglijați în cercetările anterioare, și corelarea nivelului lor cu metodele psihometrice de evaluare a agresivității și a percepției de sine asupra acesteia, analizând în paralel prevalența lor. Rezultatele obținute pot fi utilizate în profilaxie, în special în ceea ce privește prevenția secundară și terțiară a comportamentului agresiv din tulburările psihice majore.»
Prof. univ. dr. Romeo Petru Dobrin
1. Introducere
1.1. Premisele și contextul alegerii temei
Partea generală. Cadrul conceptual și repere actuale în literatura de specialitate
2. Agitația psihomotorie și tulburările psihice majore
2.1. Agitația psihomotorie
2.2. Tulburări psihice cu simptomatologie de agitație psihomotorie
2.2.1. Schizofrenia (descriere, diagnostic, caracterizare DSM,
ICD 10) – neurotransmițători
2.2.2. Tulburarea psihotică polimorfă acută (TPMA)
2.2.3. Tulburarea afectivă bipolară
2.3. Factori etiologici implicați în apariția tulburării
2.3.1. Factori externi / de mediu
2.3.2 Factori demografici
2.3.3. Factori socioeconomici
2.3.4. Factori culturali
2.3.5. Factori medico biologici
3. Cortizolul
3.1. Repere istorice
3.2. Privire de ansamblu asupra rolului cortizolului în organism
3.2.1. Structură, rol și receptori
3.3. Conexiuni între cortizol și neurotransmițători
3.3.1. Cortizolul și axa HPA
3.3.2. Cortizolul și noradrenalina
3.3.3. Cortizolul și serotonina
3.3.4. Cortizolul și dopamina
3.3.5. Cortizolul și sistemul GABA
3.4. Rolul cortizolului în tulburările psihice majore
3.4.1. Cortizolul și schizofrenia
3.4.2. Cortizolul și tulburarea psihotică polimorfă acută
3.4.3. Cortizolul și tulburarea afectivă bipolară
4. Oxitocina
4.1. Repere istorice
4.2. Conexiuni între oxitocină și neurotransmițători
4.2.1. Oxitocina și axa HPA88
4.2.2. Oxitocina și dopamina
4.2.3. Oxitocina și serotonina
4.2.4. Oxitocina și GABA
4.3. Rolul oxitocinei în tulburările psihice majore
4.3.1. Oxitocina și schizofrenia
4.3.2. Oxitocina și tulburarea psihotică acută polimorfă
4.3.3. Oxitocina și tulburarea afectivă bipolară
5. Profilaxia de gradul II și III
Studiu de caz
6. Corelații hormonale ale agresivității ascunse: implicațiile cortizolului
și oxitocinei în tulburările psihotice
6.1. Obiective
6.2. Metodologia cercetării
6.2.1. Designul studiului și considerații etice
6.3. Evaluarea agresivității
6.4. Determinări biochimice
6.4.1. Măsurarea cortizolului
6.4.2. Măsurarea oxitocinei
6.4.3. Interpretarea datelor obținute
6.5. Rezultate
6.5.1. Rezultatele scalei MOAS
6.2.2. Rezultatele scalei OVERT
6.5.3. Rezultatele scalei COVERT
6.5.4. Rezultatele măsurării nivelului de cortizol
6.5.5. Rezultatele măsurării nivelului de oxitocină
6.6. Analize multifactoriale
6.7. Corelații și modele predictive bazate pe regresii
6.8. Prevalența pacienților internați cu comportament potențial agresiv
7. Abordări profilactice secundare și terțiare ale comportamentului agresiv din tulburările psihice majore
7.1. Perspective actuale
7.2. Introducere
7.3. Obiective
7.4. Metodologie
7.5. Beneficii ale detectării timpurii a agresivității și a tulburărilor mintale
7.6. Planul de implementare
7.7. Concluzii
8. O abordare preliminară de învățare automată pentru înțelegerea relației dintre dereglarea glicemică, markerii biochimici și scorurile de severitate ale schizofreniei
8.1. Metodologia cercetării
8.1.1. Designul studiului
8.1.2. Participanți
8.1.3. Colectarea datelor
8.1.4. Analiza statistică
8.1.5. Considerații etice
8.2. Rezultate
8.2.1. Profiluri glicemice și metabolice
8.2.2. Clusterul de dereglare comportamentală
8.2.3. Severitatea simptomelor psihiatrice
8.2.4. Clusterul de simptome psihotice
8.2.5. Clusterul de simptome negative
8.2.6. Markeri biochimici și hematologici
8.2.7. Interacțiuni între clusterurile de simptome și parametrii biochimici
8.3. Discuții
8.4. Concluzie
9. Integrarea neurotehnologiei și inteligenței artificiale în gestionarea agresivității psihice: o schimbare de paradigmă în cadrele clinice și educaționale
9.1. Obiective
9.2. Metodologie
9.3. Rezultate
9.3.1. Corelatele neuronale ale agresivității la pacienții psihici
9.3.2. Valoarea predictivă a neuroimagisticii în managementul agresivității
9.3.3. Considerații etice în managementul agresivității psihice
9.3.3.1. Dilema etică a folosirii IA predictive în psihiatrie
9.3.3.2. Autonomia pacientului vs. siguranța publică
9.3.3.3. Riscurile etice ale biasului algoritmic în predicția agresivității psihice
9.3.3.4. Consimțământul informat și transparența utilizării IA în psihiatrie
9.3.3.5. Cadre etice pentru utilizare IA în managementul agresivității psihice
9.4. Concluzie
10. Discuții
11. Concluzii
Sinteză generală
Elemente de originalitate
Perspective de cercetare viitoare
12. Bibliografie
Elena-Rodica Popescu este medic primar psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iași, având o experiență clinică de peste 12 ani în tratarea pacienților cu tulburări psihice. Din 2019, este cadru didactic la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, ocupând în prezent funcția de Șef de Lucrări la Disciplina Psihiatrie, Departamentul Medicale III. Formarea sa profesională include studii de master și atestat în managementul serviciilor de sănătate, completate de competențe ca practician în programare neurolingvistică. Totodată, reprezintă Institutul de Psihiatrie „Socola” Iași în cadrul proiectului Start-ups Meet Healthcare Providers (Centrul MAVIS, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași). Din 2022, este membră în comitetul de management al proiectului COST CA21137 – Ethics in Dementia (EDEM). De asemenea, face parte din colectivul de redacție al revistei „Buletin de Psihiatrie Integrativă” (cotată B+, CNCSIS, DOAJ, ErihPlus, CEEOL) și este cercetător în cadrul studiului internațional observațional Modelling negative symptom domains neurobiology – a transdiagnostic, translational study. Este autoarea a numeroase studii publicate în reviste de specialitate naționale și internaționale, precum și organizator de evenimente de educație medicală continuă, cu o experiență de peste 10 ani în coordonarea conferințelor și seminariilor din domeniul de specialitate.
