Descriere
Sumar
Despre autori
Procesul asupra căruia ne vom opri în paginile acestei lucrări este unul al construcției memoriei colective, sociale sau culturale ‒ inițial denumită memorie populară ‒ de către diferiții actori publici prin folosirea istoriei, în cadrul unor ritualuri festive ce presupuneau acțiuni comemorative, aniversare, omagiale. Gândit pentru un public larg, acolo unde istoria ca modalitate de cunoaștere a trecutului nu mai putea avea un impact semnificativ, procesul de construcție a unei memorii colective unitare a pus în centru momente exemplare de odinioară, pentru a-și asigura atât un limbaj comun, cât și o formă de legitimare, într-un secol în care istoria își căuta metodele și instrumentele ca domeniu științific modern. Cele două domenii s-au intersectat într-un scop comun ‒ cel național ‒ într-o perioadă în care cercetarea istorică specifică secolului al XIX-lea se identifica cu anumite sensibilități ideologice, care au o evidentă încărcătură afectivă.
Plecând de la scopul și obiectivele acestei memorii colective construite, actorii acestui proces sunt numeroși ‒ de la autorități centrale și locale, la asociații, cluburi, societăți și ligi culturale, voluntari din rândul mediului universitar, educațional etc. Toți aceștia au pus în mișcare o întreagă comunitate, cea pentru care identitățile și simbolurile naționale trebuiau să îmbrace forme concrete, palpabile, dedicate unui scop bine definit. Aceste forțe sociale din spatele construcției identității colective românești sunt analizate în paginile lucrării; ele ne vor ajuta să înțelegem specificul procesului, pentru a vedea câte dintre aceste proiecte se construiesc de sus în jos, fiind impuse de elite și de autorități, și care sunt rezultatul unor mișcări „de la bază”, susținute de comunități mai largi.
Introducere
Capitolul I. Experienţă, trecut, emoţie: chestionări actuale
Arcul de triumf – între efemeritatea memoriei și concretul memorializării
Centenare și jubilee
Aniversări
Medalii
Statui, monumente și memoriale
Capitolul II. Anul 1821. Posteritate și construcţie identitară
Preambul
Memorii concurente
A comemora – discursuri despre trecut
Între istorie și memorie ‒ în loc de concluzie
Capitolul III. Memorie istorică și construcţie naţională: imaginea
lui Mihai Viteazul la începutul secolului XX
Context – sau de ce o nouă epocă a rememorării
August 1920 ‒ craniul lui Mihai Viteazul se oprește la Mircești
Capitolul IV. V. M. Kogălniceanu ‒ memoria ca liant între generaţii
(destin și testament politic pașoptist)
Modernizare: noi actori și proiecte inedite
Repere biografice
V. M. Kogălniceanu ‒ omul politic
Avocatul Dobrogei
Jurnalismul ‒ nu doar o profesie
Memorie și legitimare
Testamentul politic al pașoptiștilor în reformele promovate
de urmașii lor
Capitolul V. Memorie și politică ieșeană. Un monument și un congres
din 1913
Repere biografice<
Tatonări politice: de la socialism la liberalism
Antisemitismul – de la crez la program politic
Din opoziţie la guvernare: proiectul eșuat de reformă
a învăţământului
Memorie și uitare, lumini și umbre
Anul 1913 ‒ moștenirea
A comemora, a aniversa, a rememora
Bibliografie
Indice
Liviu Brătescu este cercetător știinţific în cadrul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași și doctor în istorie al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, cu teza I. C. Brătianu și politica externă a României. 1866-1888. Domeniile sale de interes vizează istoria modernă a României. Este autorul mai multor studii și cărţi axate pe a doua jumătate a secolului al XIX-lea, din sfere precum istoria politică, istoria culturală și relaţiile internaţionale.
Printre volumele publicate se numără: I. C. Brătianu și politica externă a României (1866-1888), 2014; Liberali versus conservatori. Monumente publice și memorii concurente în România modernă (1866-1814), 2015; România la răscruce. Anul 1866, 2013; Civil society and political actors in Romania. Achievements and limits of Modernization (1866-1914), 2025. De asemenea, a coordonat volumele: Liberalismul românesc și valențele sale europene, 2010; Conservatorismul românesc. Origini, direcții, perspective, 2008, în colaborare cu cercetător șt. dr. Mihai Chiper; Liberalismul românesc: tendințe, structuri, personalități, 2006, în colaborare cu prof. univ. dr. Ovidiu Buruiană. A semnat, de asemenea, numeroase studii și articole de specialitate privitoare la istoria politică și socială din epoca modernă.
