Descriere
Sumar
Despre autori
Ediția a doua
Volumul reprezintă o cercetare monografică a ceremonialului funebru din Moldova, raportată în permanenţă la realităţi similare de pe întreg cuprinsul ţării şi de dincolo de fruntarii. Tipologia şi corpusul de texte s-au alcătuit pe baza fondurilor documentare existente în Arhiva de Folclor a Moldovei şi Bucovinei din cadrul Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române, Filiala Iaşi. Studiul introductiv propune o abordare ştiinţifică originală, analizând teme şi simboluri esenţiale, cu valoare de arhetipuri, ecouri târzii ale complexului funerar arhaic. Excursul bibliografic prilejuieşte minuţioase introspecţii analitice şi comparative, de la universul artelor plastice medievale până la cercetările etno-folclorice contemporane. O importantă secţiune a volumului este rezervată unor studii antropologice de sine stătătoare, capabile să edifice cititorii asupra vechimii şi semnificaţiei diverselor categorii de doliu, a înmormântărilor suspendate, bestiarului funebru, adăposturilor postume, magiei funerare, pomenii de viu ş.a. Corelarea ceremonialului real al înmormântării cu cel imaginar, săvârşit în lumea mitului, a permis identificarea ecourilor acestuia din urmă în repertoriul funebru tradiţional, dar şi în colinde, basme, descântece sau balade.
Cuvânt înainte
Studiu introductiv
• Mortul viu
• Drumul dintre lumi
• Urma soarelui şi mersul apelor
• Calea spre dreapta
• Drumul ireversibil
• Postexistenţa
• Somnul şi moartea
• Veghea funerară
• Ofrandele funebre
• Pomenile specifice
• Încătuşarea tombală
• Primenirea rituală
• Straiele răposatului
• Dendrofagie, dendromorfism
• Tabuarea numelor
• Scrierea numelui
• Magia numelor
• Liturghii pronomina
• Pomelnicele
• Nenumiţii
• Cartea domnească
• Mesaje între cele două lumi
• Mormântul în grădină
• Frumuseţea răpusă
• Mirii din cealaltă lume
• Spiritele iubitoare
• Dorul malefic
• Moartea-nuntă
• Liturghia cosmică
Excurs bibliografic. Privire analitică şi comparativă
Câteva documente nonverbale
De la cronicari la Dimitrie Cantemir
Mărturii memorialistice
Orientări ştiinţifice
Cercetări monografice, chestionare, corpusuri
Credinţe şi rituri funebre din stânga Prutului
Repere teoretice şi metodologice
Surse bibliografice contemporane
Tipologia obiceiurilor funebre
I. Preliminare
I. A. Semne prevestitoare de moarte
I. A. a. Vise funeste
I. A. b. Mesageri ai morţii
• Stele căzătoare
• Păsări şi alte vieţuitoare sălbatice
• Păsări şi animale domestice
I. A. c. Accidente
I. A. d. Agonia
I. A. e. Alte semne
I. B. Practici de amânare sau de uşurare a decesului
I. B. a. Rituri şi gesturi profane
I. B. b. Sfânta taină a maslului
I. C. La cumpăna dintre cele două lumi
I. C. a. Despărţirea de rude şi prieteni. Iertările
I. C. b. Lumina călăuzitoare
I. C. c. Decesul fără lumină. Remedii
I. C. d. Vestirea evenimentului funest
I. D. Pregătirea defunctului pentru ultimul drum
I. D. a. Spaţiul contagiat
I. D. b. Scalda rituală
• Actanţii
• Apa
• Părul şi unghiile
I. D. c. Straiele răposaţilor
• Ale tinerilor nelumiţi
• Ale celorlalţi defuncţi
I. D. d. Locul unde este depus
• Piedica defunctului
• Hrana şi băutura sufletului
I. D. e. Toiagul funebru
I. D. f. Sicriul – casă a mortului
• Măsura sicriului
• Cine îl face şi ce primeşte în schimb
• Cum se face
• Cine şi când îl aduce
• Cum este pregătit
I. D. g. Dotarea răposatului
I. E. Priveghiul
I. E. a. Când şi de ce se face
I. E. b. Cine participă
I. E. c. Jocurile de priveghi
• Gazdele şi performerii
• Repertoriul jocurilor de priveghi
I. E. d. Cântecele de priveghi
I. E. e. Ultima noapte de veghe
II. Liminare
II. A. Ziua înhumării
II. A. a. Scoaterea sicriului din casă
II. A. b. Casa îndoliată
II. A. c. Vehicule funebre
II. A. d. Constituirea convoiului funebru
• Podoabele bisericeşti
• Steagul
• Bradul
• Paosul
• Coliva
• Pomul
• Masa pomenilor
• Muzica
II. B. Drumul spre cimitir
II. B. a. Poduri, punţi, vămi
II. B. b. Alaiul tinerilor necăsătoriţi
II. B. c. Ultimul prohod
II. C. Înmormântarea
II. C. a. Săpătorii
II. C. b. Descheierea şi dezlegarea defunctului
II. C. c. Coborârea sicriului
II. C. d. Pomenile peste groapă
II. C. e. Crucile
II. D. Bocetele
II. D. a. Performerii
II. D. b. Bocitoarele cu plată
II. D. c. Bocitul în grup
II. D. d. Destinaţia şi ritualizarea bocetului
II. D. e. Receptarea bocetului
III. Postliminare
III. A. Praznicul de ţărână
III. B. Tămâierea şi udarea mormântului
III. B. a. Pomana apei
• Fântânile
III. C. Alte prăznuiri
III. D. Praznicul de 40 de zile
III. E. Doliul
IV. Cultul morţilor
IV. A. Decesul între Paşti şi Duminica Mar
IV. B. Pomenirile de peste an
IV. B. a. Moşii de Sântoader
IV. B. b. Moşii de iarnă
IV. B. c. Moşii de primăvară
IV. B. d. Moşii de Joi-Mari
IV. B. e. Moşii de Blajini
IV. B. f. Moşii de vară sau Moşii de Rusalii
IV. B. g. Moşii de toamnă, de Ovidenie sau Vovidenie
• Finalitatea pomenilor
IV. C. Pomana de viu
V. Mitologia morţii
V. A. Lumea de dincolo
• Căţelul pământului
V. B. Raiul şi iadul
V. C. Strigoii
V. C. a. Credinţe despre strigoii morţi
• Îndepărtarea strigoilor morţi
V. C. b. Credinţe despre strigoii vii
• Înhumarea strigoilor vii
• Destrigoizarea
V. D. Moroii
• Practici de liniştire a moroilor
V. E. Stafiile, vedeniile
V. E. a. Zidirea umbrei
V. F. Ielele, Rusaliile
V. G. Sufletele străbunilor în chip de şarpe
V. G. a. Şarpele de casă
VI. Motive de bocet
Perspective antropologice
Magia funerară
Adăposturile răposatului
Doliul: categorii, forme de manifestare, vechime, semnificaţii
Bestiarul funebru
Jocul de pomană
Pomana de viu
De moarte bună
Corpus de texte
I. Bocete
A. La înmormântări
• Pentru mamă
• Pentru tată
• Pentru fată mare
• Pentru flăcău
• Pentru fiică
• Pentru fiu
• Pentru soţie
• Pentru soţ
• Pentru soră
• Pentru frate
• Pentru bunică
• Pentru nepot
• Pentru mătuşă
• Pentru uncheş
• Pentru verişoară
• Pentru verişor
• Pentru cumnată
• Pentru cumnat
• Pentru naş
• Pentru cumătră
• Pentru cumătru
• Pentru fină
• Pentru vecină
• Pentru vecin
• Pentru oricine
B. La pomeniri
• Pentru mamă
• Pentru tată
• Pentru fată mare
• Pentru flăcău
• Pentru fiu
• Pentru soţ
• Pentru soră
• Pentru frate
• Pentru verişoară
C. Alte categorii
• Pentru un flăcău plecat în armată
• Pentru o fată plecată în lume
D. Parodii
II. Cântece de priveghi
II.1. Umbla moartea prin grădină
II.2. Strigă moartea la fereastră
II.3. Merge-on car cu patru boi
II.4. Este-o oaste rătăcită
II.5. Hai cu toţi sî-l pitrecem
II.6 Sus, în ’naltu cerului
II.7. Mihail Arhanghelul
II.8. Leuca
II.9. Mereoarele
III. Cântece ritual-ceremoniale
IV. Verşuri funebre
Bibliografie
Indice de localităţi (SIGLAR)
Indice de subiecţi chestionaţi
Indice de autori
Indice de cuvinte şi locuţiuni
Résumé
Ilustraţii
Prof. univ. dr. Ion H. Ciubotaru (născut la 28 ianuarie 1940 în satul Arborea, judeţul Botoşani) a absolvit cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Activitatea ştiinţifică şi a desfăşurat o în cadrul Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române, Filiala Iaşi. A fundamentat, teoretic şi metodologic, proiectul Arhiva de Folclor a Moldovei şi Bucovinei. Este iniţiatorul şi coordonatorul seriei de publicaţii „Caietele Arhivei de Folclor”, finalizată prin apariţia a zece volume (1979-1991). Se numără printre autorii Dicţionarului literaturii române de la origini până la 1900, Bucureşti, 1979 (distins cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române), şi ai Dicţionarului general al literaturii române, vol. I VII, Bucureşti, 2004-2009. A publicat douăsprezece volume de autor, nouă în colaborare, iar din lucrările inedite ale savantului Petru Caraman a editat opt tomuri, deschizând astfel accesul cercetătorilor români şi străini la o operă etnologică de interes major. Pentru trilogia Catolicii din Moldova. Universul culturii populare, Iaşi, 1998 2005, a primit Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române, precum şi Premio Internazionale di Studi Demoetnoantropologici „Giuseppe Pitré Salvatore Salomone Marino”, Palermo, 2006. Din anul 2022 este membru de onoare al Academiei Române.
