Descriere
Sumar
Despre autori
Domeniu: Studii culturale
«În acest volum propunem o serie de sondaje în postcomunismul românesc, folosind ca punct de pornire unul dintre cele mai importante genuri ale literaturii contemporane, romanul memoriei. Metodologic, ne situăm la intersecția dintre studiile literare și Memory Studies, o ramură a studiilor culturale care vizează o analiză socială, politico-ideologică și materialistă a memoriei ca proces situat între biografic și cultural.
Folosind reprezentările literare ale memoriei, volumul furnizează prima analiză sistemică a unui amplu corpus de romane contemporane (peste 200 de titluri publicate în perioada 1990-2022), oferind informații despre evoluția subgenurilor, dinamica generațională și cea editorială, ideologiile memoriei comunismului, dinamica traducerilor în străinătate etc. De asemenea, sunt discutate extensiv, dintr-o perspectivă comparatistă, cele cinci subgenuri ale romanului memoriei: testimonial, post-testimonial, transgenerațional, romanul maturizării și metaficțiunea istoriografică.
Cartea se adresează nu doar publicului academic specializat, ci și, în general, cititorilor interesați de literatura contemporană.» (Autorii)
Acest volum a fost finanțat printr-un grant al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, CNCS - UEFISCDI, număr de proiect PN-III-P1-1.1-TE-2021-1429, prin PNCDI III.
Introducere. Romanul, o platformă a memoriei
Andreea Mironescu
Romanul memoriei ca gen literar global
Andreea Mironescu
Noi subgenuri pentru literatura română contemporană
Andreea Mironescu, Cosmin Borza, Mihai Iovănel, Adriana Stan
Ideologiile și instituțiile memoriei în comunism și postcomunism
Mihai Iovănel
Memorie personală și memorie mediată în romanul testimonial
Mihai Iovănel
Afilierile memoriei: medierea trecutului traumatic în romanul post-testimonial
Cosmin Borza
Formare, deformare, transgresare în romanul postcomunist al maturizării
Adriana Stan
Filiație și memorie genizată în romanul transgenerațional
Andreea Mironescu
Memorie, realitate și reprezentare în metaficțiunea istoriografică din postcomunism
Mihai Iovănel
Addenda 1: Romanul memoriei în România post-1989: patru micro-analize cantitative
Alina Moroșanu, Andreea Mironescu, Cosmin Borza, Mihai Iovănel, Adriana Stan, Gabriela Vieru
Addenda 2: Bibliografia romanelor memoriei în România (1990-2022)
Addenda 3: Bibliografia romanelor memoriei din România în traducere (1990-2024)
Bibliografie
Andreea Mironescu este cercetător științific II doctor la Institutul de Cercetări Interdisciplinare – Departamentul de Științe Socio-Umane al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Ariile ei de expertiză sunt literatura română și comparată, teoria critică, memoria și postmemoria comunismului, cu accent pe componenta generațională și de gen. Este autoarea unei monografii (Afacerea clasicilor: Paul Zarifopol și critica modernității, 2014) și a mai multor studii publicate în jurnale și volume colective din România, Slovacia, Germania, Canada, Marea Britanie. Este membră a Memory Studies Association. Între 2022 şi 2024 a condus proiectul de cercetare Romanul memoriei în postcomunism: subgenuri, generații, rețele transnaționale, finanțat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării din România.
Mihai Iovănel este critic și istoric literar, cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București și la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. A publicat volumele Evreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografie ideologică (2012), Roman polițist (2015), Ideologiile literaturii în postcomunismul românesc (2017), Istoria literaturii române contemporane: 1990-2020 (2021) și Desene mișcătoare. Dialoguri despre critică și cinema (2023, în colaborare cu Andrei Gorzo). A contribuit la volumele Romanian Literature as World Literature, editat de Alexandru Matei, Christian Moraru, Andrei Terian (Bloomsbury Academic, 2017) și Theory in the “Post” Era. A Vocabulary for the 21st-Century Conceptual Commons (Bloomsbury Academic, 2021). Ariile sale de interes sunt istoria literară, teoria critică, materialismul cultural, ideologiile memoriei.
Cosmin Borza este cercetător la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, Academia Română, Filiala Cluj-Napoca. A publicat două cărți de critică literară (Marin Sorescu. Singur printre canonici, 2014; Dezbaterea canonică astăzi. Cazul literaturii române postbelice (ebook, 2016) și a colaborat la realizarea unor lucrări lexicografice importante precum Dicționarul general al literaturii române, ediția a II-a (2016-2021) și Dicționarul cronologic al romanului românesc de la origini până în 2000, ediție revizuită și adăugită (2023). Ariile sale de cercetare sunt: romanul rural, subgenurile romanului românesc, raporturile dintre literatură și ideologie, literatura postcomunistă. Este autorul mai multor capitole și articole apărute în volume sau reviste de prestigiu din străinătate.
Adriana Stan este lector universitar doctor la Facultatea de Litere, Universitatea Babeş Bolyai, unde predă literatură comparată. Ariile sale de cercetare vizează istoria ideilor critice şi a ideologiilor literare, istoria literaturilor din centrul şi estul Europei, discursul anticomunist, evoluţia romanului în literaturile semi periferice, literatura migrației de muncă. A publicat volumele Posteritatea lui Tudor Vianu. Alternativele criticii româneşti postbelice (ebook, 2015) și Bastionul lingvistic. O istorie comparată a structuralismului în România (2017). A contribuit cu capitole și articole la mai multe volume colective și jurnale prestigioase din străinătate.
