Descriere
Sumar
Despre autori
Colecţia Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”
Lucrările Conferinţei Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”, ediţia a IV-a, 2023
Conferințele științifice reprezintă una dintre cele mai bune oportunități prin care mediul academic își reevaluează potențialul epistemic, testează noi direcții de cercetare, deschizându-se în același timp spre societate. Plecând de la această premiză, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași și-a propus ca prin această manifestare publică de impact, confirmată de edițiile precedente, să ofere expertiză științifică pe teme de interes local, regional, național și universal, precum: patrimoniu, regimuri și ideologii politice, proiecții ale istoriei relațiilor internaționale, migrație și identitate în spațiul cultural românesc, istoria bisericii, spațiul românesc în secolele XV-XX.
Cartea se adresează atât specialiștilor, cât și publicului larg, interesat de istorie. Volumul grupează șase secțiuni tematice, în care sunt abordate subiecte variate de istorie româ¬nească din intervalul cronologic cuprins între secolele XVII și XX. Cele 27 de contribuții, semnate de autori din țară și din străinătate, se caracterizează printr-un bun suport teoretic și conectare la literatura de specialitate, utilizarea de surse variate și inedite, recursul la meto¬dologii complexe, spirit critic și nivel ridicat de interpretare.
Colecția Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” Iași este coordonată de Marius Chelcu și Dorin Dobrincu.
Andrei Pippidi, membru de onoare al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” (8 iunie 2023)
Laudatio cu ocazia conferirii titlului de membru de onoare al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” domnului profesor Andrei Pippidi, membru corespondent al Academiei Române (Petronel ZAHARIUC)
Andrei PIPPIDI, Însăilări despre Gheorghe Brătianu
Istorie, literatură, ideologie
Gheorghe CLIVETI, Nicolae Iorga la „Sămănătorul” – implicații istoriografice
Paul E. MICHELSON, Ilie Minea despre istoriografia românească, 1933-1939
Andi MIHALACHE, Istoria ca literatură: Ivo Andrić, o perspectivă (II)
Contexte și personaje
Gheorghe LAZĂR, Ctitorii negustorești din Țara Românească și destinul lor. I. Schitul Roata
Andrei EȘANU, Valentina EȘANU, Dimitrie Cantemir și cursul istoriei
Mihai-Ștefan CEAUȘU, Considerații privind elita politică românească din Bucovina habsburgică. Structură socială și participare politică (sfârșitul secolului XVIII – începutul secolului XX)
Mihai-Cristian AMĂRIUȚEI, Un „caracter nedefinit” într-o societate în schimbare: hatmanul Constantin Paladi-Bogdan († 1831)
Andrei PUIU, Revoltele catolicilor din Moldova împotriva autorităților comuniste locale (1948-1949): studiu de caz asupra județelor Roman și Bacău
Educația publică în România modernă: actori, mecanisme, instituții
Maria RADOS, Gheorghe Săulescu, inspector general al școlilor din Moldova (1849-1851)
Renata-Gabriela APETROAIE, Procesul doctorului Carol Davila la Universitatea din Iași (1871-1872)
Leonidas RADOS, V. A. Urechia, student la Paris (1855-1857)
Cătălina MIHALACHE, Răsfoind o condică de inspecții școlare
Restructurări, teorii, controverse
Simion-Alexandru GAVRIȘ, Organizarea Vistieriei Moldovei în epoca Regulamentului Organic (1832-1858)
Mihai CHIPER, Realități statistice contraintuitive. Avansul industrial al Moldovei față de Muntenia în epoca Unirii (1859-1862)
Dumitru VITCU, Problema evreiască din România veacului al XIX-lea în concepția politică a lui Mihail Kogălniceanu. Căi și mijloace de soluționare
Dinu BALAN, Opțiune civică, intenționalitate politică și retorică aplicată. Opera politică și juridică a lui Mariu Theodorian Carada
Marin GHERMAN, Considerații privind utilizarea teoriei capitalului social în studiul relațiilor internaționale
România și Marile Puteri
Claudiu-Lucian TOPOR, „Cooperare” distructivă în condiții de război: implicarea misiunii militare britanice în sabotarea câmpurilor petrolifere românești (1916)
Mircea-Cristian GHENGHEA, În slujba Puterilor Centrale. Ziarul „Seara” și neutralitatea României (1914-1916)
Alexandru D. AIOANEI, Expulzări, spionaj și hărțuiri reciproce în relațiile româno-britanice din anii 1948-1950
Paul NISTOR, Dincolo de ideologie. Apropierea româno-americană prin schimburi culturale și științifice, în 1963
Economie, propagandă, diplomație
Dan-Alexandru SĂVOAIA, Vizitele lui Albert Thomas în România și perspectiva reformelor sociale
Andreea Ioana URSULESCU, Aspecte din activitatea Comitetului Internațional pentru Difuzarea Artei și Literaturii prin Cinematograf de la Paris sub președinția Elenei Văcărescu (1930-1934)
Radu Florian BRUJA, Din istoria relațiilor româno-slovace. Negocierile pentru Acordul economic din 1942
Mihaela BOTNARI, Societatea pentru Relații Culturale Externe și propaganda culturală sovietică în România (1945-1965)
Leonidas Rados (n. 1971, Iași) este cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași al Academiei Române, specializat în istoria elenismului, istoria culturii și a educației, istoria universităților. Din 2010, redactor-șef adjunct al revistei „Historia Universitatis Iassiensis”. Cărţi publicate: Interferenţe româno-elene (secolele XV-XX), coordonator; Sub semnul acvilei. Preocupări de bizantinistică în România până la 1918; Şcolile greceşti din România (1857-1905). Restituţii documentare, editor; Primele studente ale Universității din Iași. Vol. I Facultatea de Litere și Filosofie, editor; V. A. Urechia, Din tainele vieței. Amintiri contimporane (1840-1882), editor; Educația publică și condiționările sale (secolele XIX-XX), coordonator, în colaborare cu Cătălina Mihalache; Fragmente de pe un camp de luptă. Studii în istoria universităţii, coordonator, în colaborare cu Florea Ioncioaia; Un cărturar de altădată: Constantin Erbiceanu (1838-1913), 2020.
Mihai-Cristian Amăriuţei (n. 1969, Iași) este doctor în istorie al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în prezent fiind cercetător științific al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” din cadrul Academiei Române, Filiala Iași. Autor al monografiei Grigore al III-lea Alexandru Ghica. Cronica unui principe din secolul al XVIII-lea, publicată la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în 2017. Editor al volumelor Catagrafiile Vistieriei Moldovei (1820-1845), vol. 10. Partea 1, Ţinutul Fălciiului (1820), 2013 (împreună cu Mircea Ciubotaru) și Funcționarii din Principatul Moldovei în epoca Regulamentului Organic (1832-1858). Documente, vol. I, Registrele generale ale Ministerului de Interne și Comitetului Sănătății (1834) împreună cu Simion-Alexandru Gavriș. Domenii de interes: istoria secolelor XVIII-XIX, editarea documentelor medievale şi premoderne, genealogie.
Alexandru D. Aioanei (n. 1989, Darabani) este cercetător științific în cadrul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași. Domenii de interes: Războiul Rece, istorie economică, studiul frontierelor. Este autorul volumului Moldova pe coordonatele economiei planificate. Industrializare, urbanizare, inginerii sociale 1944-1965 (Târgoviște, 2019). A făcut parte din mai multe proiecte de cercetare interne și internaționale și a beneficiat de stagii de documentare în Mainz, Utrecht și Londra. A participat la numeroase conferințe naționale și internaționale, în țară și în străinătate (Veneția, Belgrad, Chișinău, Augsburg). Coeditor, împreună cu Dorin Dobrincu, Dumitru Lisnic și Dumitru Lăcătușu, al volumelor de documente Colectivizarea agriculturii din România: inginerie socială, violență politică, reacția țărănimii. Documente. Vol. I: 1949-1950, Vol. II: 1951-1962, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2017.
