Descriere
Sumar
Despre autori
Colecţia TRANSDISCIPLINARIA.
Volumul cuprinde lucrări susţinute în cadrul ediţiei inaugurale a Simpozionului Naţional „Psihologii, locuiri, arhitecturi în proza românească de ieri și de azi” (Iaşi, decembrie 2020), unic, prin tematică și manieră de abordare, în peisajul academic românesc. Iniţiată de conf. univ. dr. Emanuela Ilie (Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”) și desfășurată sub egida a trei facultăţi din două universităţi ieşene de prestigiu, Facultatea de Litere (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”), Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”) şi Facultatea de Arhitectură „G. M. Cantacuzino” (Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”), manifestarea a avut șansa unui comitet de organizare absolut extraordinar, din care au făcut parte șef lucrări dr. Ana-Cristina Tudora, șef lucrări dr. Răzvan Nica, șef lucrări dr. Gabriel Tudora și conf. univ. dr. Dorin Nastas. Cadrele didactice de la cele două facultăţi partenere au coordonat exemplar arhitecţii și psihologii care, alături de filologii din fiecare echipă, au cercetat, cu o energie procedurală net îmbogăţită, mai multe proze românești de vârf din diferite epoci culturale.
Cuvânt înainte (Emanuela Ilie);
I. Ioan Bujoreanu și geografia melodramei:
Ioan Bujoreanu și geografia melodramei în romanul românesc de
pionierat. Axiologia spaţialităţii decadent-marginale, Alexandra Olteanu, Lorena Vlad
Trăsăturile psihopatiei ilustrate veridic în romanul Mistere din
București de Ioan Bujoreanu, Ioana-Alexandra Pușcașu;
Mistere vizuale din Bucureștii de odinioară,Petrina-Arina Bădărău, Florina Pantilimonescu;
II. Urmuz și hermeneutica spaţialităţii:
Algazy & Grummer. Hermeneutica spaţialităţii și a identităţii
creatoare, Luiza-Elena Negură, Alexandra Ruscanu;
Urmuz. Experienţe vizuale radicale, Sabina Mihaela Adam, Sebastian-Andrei Halău;
III. Interior. Identitate. Spaţialitate:
Interior. Identitate. Spaţialitate, Sorina-Silvia Munteanu, Silvia-Cristina Udrea; Limite și margini ale interiorului: caracterizarea personajului principal
și a autorului din romanul lui Constantin Fântâneru, Interior, Daria Mihaela Solescu;
Provocările unui altfel de Interior, Raluca Chiriţa, Ana Brânzilă;
Casa Balaurului și peregrinările Laurei. Locuri și sentimente în
romanul de război al Hortensiei Papadat-Bengescu, Andreea Costin, Ştefania Petrovici;
Spre drumul către sine prin război. Caracterizarea psihologică a
personajului Laura din romanulBalaurul scris de Hortensia Papadat-Bengescu, Florina-Carmen Staicu;
Balaurul și ambivalenţa Laurei, Maria Butnăraşu, Ștefan-Andrei Trofin;
IV. Bietul Ioanide. Monumentalitate și vizionarism:
Bietul Ioanide. Monumentalitate și vizionarism în optica lui
je ne suis qu'un oeil, Smărăndiţa-Elena Vasilachi, Andreea-Mădălina Grigoraş;
Bietul Ioanide și privirile de arhitect, Mihaela Apucăloaiei, Naomi Gavrilovici;
V. FEM. Spaţiul memoriei și spaţiul oniric:
Topiile și heterotopiile memoriei în FEM de Magda Cârneci, Teodora Iuriusciuc, Amalia Tudose;
Labirintul fiinţării FEM – între memorie și oniric, Alessandra Cracană;
FEM. Reprezentări ale feminităţii, Daria Paraschiva Onofrei, Adina Adelina Buliga;
VI. Între lumi – o poetică a incertitudinii:
Manifestări particulare ale spaţialităţii ca argument al caracterului
metamodern al Melancoliei, Cristina-Claudia Ciobotaru, Cătălina Suditu; Melancolia lui Mircea Cărtărescu reflectată din exterior spre interior și invers, Ioana Andreea Câmpanu;
Melancolie și revelaţii vizuale, Nina-Corina Ţuţuianu, Ioana Paraschiv.
Emanuela Ilie (n. 1976, Iași) este conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor din Romȃnia (din 2009), al Societăţii Culturale Junimea ’90 (din 2009) şi al A.L.G.C.R. (din 2010). Redactor la revistele „Expres cultural”, „Semnal”, „Zon@ literară” şi „Revista romȃnă”. Colaborator, cu rubrică permanentă, la „Convorbiri literare”. A publicat peste 500 de studii, articole şi cronici literare publicate în diferite reviste academice sau de cultură. A coordonat, individual sau în colaborare, mai multe volume știinţifice apărute la edituri prestigioase.
Cele mai recente volume de autor publicate: Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane. Autori. Cărţi. Teme (ediţia a II-a, Institutul European, Iaşi, 2013); Didactica limbii şi a literaturii romȃne (ediţia I, Polirom, Iaşi, 2014; ediţia a II-a, revăzută și adăugită, Polirom, Iași, 2020); Corpuri, exiluri, terapii (Cartea Românească Educaţional, Iași, 2020).
A obţinut mai multe premii pentru critică literară, între care: Premiul pentru debut la Salonul Internaţional de Carte Românească, Iaşi, 2008; Premiul pentru debut al revistei „Convorbiri literare”, Iaşi, 2009; Premiul pentru critică al APLER, Câmpina, 2009; Premiul pentru critică literară al revistei şi al Editurii „Contact Internaţional”, Iaşi, 2011; Premiul pentru critică literară al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Iaşi, 2012; Premiul pentru studii critice interdisciplinare al revistei „Ateneu”, Bacău, 2020.
Ana-Cristina Tudora este arhitect, doctor în inginerie, șef lucrări la Facultatea de Arhitectură „G. M. Cantacuzino”, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi. Activitatea didactică și științifică pe care a desfășurat-o în cadrul Facultății de Arhitectură „G. M. Cantacuzino” este fundamentată pe formarea teoretică și tehnică dobândită în practica efectivă ca arhitect, concretizată în proiectele elaborate în ultimii 16 ani, în calitate de arhitect proiectant și șef de proiect. Experiența acumulată i-a permis coordonarea proiectelor studenților în cadrul facultății, mulată pe cerințele și necesitățile reale ale mediului socio-economic autohton și european. A publicat o sinteză documentară de proiectare, un ghid al studentului de anul I, dar și studii în volume colective, în reviste indexate în baze de date internaționale, în volumele unor manifestări ştiinţifice, participând la numeroase conferințe, simpozioane naționale sau locale. Din 2006 este membru cu drept de semnătură al Ordinului Arhitecților din România.
Dorin Nastas (n. 1971) este doctor în psihologie, conferenţiar la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Domeniile sale de competenţă academică sunt psihologia socială, psihologia judiciară, psihologia emoțiilor, psihologia (trans)culturală și psihologia pozitivă. A publicat monografia Dinamica identităţii sociale în contextul relaţiilor între grupuri (Ed. Universității „Al. I. Cuza” din Iași, 2006). Împreună cu Ștefan Boncu, a coordonat volumul Emoțiile complexe (Ed. Polirom, 2015). A publicat mai multe capitole și studii empirice în țară și în străinătate. În ultimii ani, este preocupat de cercetarea procesele de autoreglare și a emoțiile morale. Cele mai recente studii empirice sunt focalizate asupra dreptății sociale, stării de bine, comportamentului prosocial și bunătții. Din 2016, este și psiholog practician acreditat de Colegiul Psihologilor din România în domeniul psihologiei organizaționale. În calitate de practician, în domeniul clinic a făcut formare în psihoterapie și hipnoterapie eriksoniană.
