Descriere
Sumar
Despre autori
Cartea discută, într-o perspectivă interdisciplinară (retorică, filosofică, literară), șapte figuri retorice cu o tradiție respectabilă și un impact persuasiv deloc neglijabil asupra receptorului (metafora, ironia, interogația retorică, alegoria, eufemismul, hiperbola şi antiteza). Ea ocolește, atât cât este posibil, locurile comune și drumurile bătătorite ale domeniului, încercând să insiste pe ideea de frumos și mecanismele ei de ordinul intelectului și al sensibilității.
«Figurile retorice de care ne ocupăm nu sunt oarecare și nu sunt luate la întâmplare. Fiecare ascunde o enigmă, pe care auditoriul sau cititorul trebuie să o poată dezlega. Persuasiunea și seducția vin, atunci când vin, nu atât din formă, cât din gând. Adică din capacitatea de a descoperi, din abilitatea de a imagina, din aptitudinea de a intui ceva esențial acolo unde ceilalți nu văd nimic ieșit din comun. În acest caz, frumusețea, de care se fac „vinovate” aceste ornamente retorice, e de o natură aparte, de care dă seama nu atât sensibilitatea (fără a putea spune că ea nu e implicată), ci mai degrabă intelectul, a cărui facultate de judecare trebuie s-o înțeleagă.» (Constantin Sălăvăstru)
Câteva observații preliminare
Capitolul I. Metafora: o comparație condensată
1. O scurtă explicație
2. Recurs la clasici
3. Structura și componentele metaforei
4. Forța metaforei: două explicații
5. Arta de a utiliza metafora
6. Epilog
Capitolul II. Ironia: a înțelege contrariul
1. Preliminarii
2. Despre faimoasa ironie socratică
3. Ironia ca procedură retorică
4. O figură elitistă?
5. Virtuțile discursive ale ironiei
6. Ironia în fața rațiunii critice
7. Un scurt bilanț
Capitolul III. Interogația retorică: o afirmație deghizată
1. Despre ce este vorba?
2. Un caz exemplar: Cicero Catilinara I
3. A spune un adevăr fără să l spui!
4. Interogație retorică și stil de discurs
5. Este interogația retorică o minciună nevinovată?
6. Antinomiile interogației retorice
7. Concluzii
Capitolul IV. Alegoria: de la concret la abstract
1. Imperativul de a şti?
2. Alegoria peșterii: Platon, Republica
3. Litera și spiritul alegoriei
4. Un domeniu preferat: religia
5. Virtuți estetice: despre frumosul intelectiv
6. Noblețea interioară a alegoriei
7. O dilemă: a ști sau a plăcea?
Capitolul V. Eufemismul: polițete și eleganță
1. O necesitate pragmatică?
2. De ce avem nevoie de politețe?
3. Ostilitatea, dușmanul eleganței
4. Mecanismul discursiv al eufemismului
5. Domenii preferate și domenii interzise
6. Frumusețea morală a eufemismului: trei exemple
7. A spune mai puțin pentru a înțelege mai mult?
Capitolul VI. Hiperbola: voința de a exagera
1. De unde această tentație?
2. Ce este hiperbola?
3. Hiperbola și limbajul comun
4. Spațiul publicitar și limbajul hiperbolic
5. Hiperbola și genurile oratorice
6. Cu privire la adevărul hiperbolic
7. Hiperbolă și violență simbolică
8. Un rău necesar?
Capitolul VII. Antiteza: a cunoaște prin contrast
1. De ce contrastul?
2. Un suport metafizic: Fichte
3. Natura internă a antitezei
4. Forța antitezei în artă
5. Antiteză și raționament
6. Uzajul productiv al antitezei
7. O idee poate fi mare prin ea însăși?
Pentru a încheia: scurt elogiu frumosului discursiv
Mic glosar de termeni retorici
Résumé. Sept visages de la beauté discursive
Abstract. Seven faces of discursive beauty
Referințe bibliografice
Constantin Sălăvăstru (n. 1956, Truşeşti, Botoşani) este profesor de logică, teoria argumentării şi retorică la Departamentul de Știinţe ale comunicării de la Facultatea de Filosofie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Premiul Ion Petrovici al Academiei Române pentru cartea Logică şi limbaj educațional (1995). Preocupări de logică discursivă, teorie a argumentării, semantică logică, retorică, teoria dezbaterilor publice, domenii în care a şi publicat lucrări importante în ţară şi în străinătate. Stagii de cercetare în străinătate: Université des Sciences et Technologies de Lille (Franţa, 1996), Université de Neuchâtel (Elveţia, 1996-1997; 2004, 2009), Université Paris X-Nanterre (Franţa, 2006), Konstanz Universität (Germania, 2009), Université de Lausanne (Elveţia, 2010), Université de Liège (Belgia, 2010), Université Libre de Bruxelles (Belgia, 2011). Partener asociat al Centre de Recherches Sémiologiques de l’Université de Neuchâtel. Membru al Centre Européen pour l’Etude de l’Argumentation (Université Libre de Bruxelles). Prezent în The Philosopher’s Index (Ohio, USA, vol. 34, nr. 4, p. 226). Director al Seminarului de Logică discursivă, Teoria argumentării şi Retorică de de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” şi al revistei Argumentum. Coordonează colecția Cicero la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
De același autor: Logică și limbaj educațional, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1995; Modele argumentative în discursul educațional, București, Editura Academiei Române, 1996; Raționalitate și discurs ‒ perspective logice și semiotice asupra retoriciii, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1996; Antinomiile receptivității ‒ încercare de pragmatică logică, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1997; Discursul puterii ‒ încercare de retorică aplicată, Iaşi, Editura Institutul European, 1999; București, Editura Tritonic, 2009; Critica raționalității discursive ‒ o interpretare problematologică a discursului filosofic, Iaşi, Editura Polirom, 2001; Teoria și practica argumentării, Iași, Editura Polirom, 2003; Rhétorique et politique - le pouvoir du discours et le discours du pouvoir, Collection «Psychologie politique», Paris, Éditions L’Harmattan, 2004; Mic tratat de oratorie, Iași, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, 2006, ed. a II-a, 2010, ed. a III-a, 2021; Logique, argumentation, interprétation, Collection «Epistémologie et philosophie des sciences», Paris, Éditions L’Harmattan, 2007; Arta dezbaterilor publice, București, Editura Tritonic, 2009; Essai sur la problématologie philosophique, Collection «Commentaires philosophiques», Paris, Éditions L’Harmattan, 2010; Argumentation et débats publics, Collection «L’Interrogation philosophique», Paris, Presses Universitaires de France, 2011; Cinq études sur la rhétorique cicéronienne, Collection «Commentaires philosophiques», Paris, Éditions L’Harmattan, 2013; Idee și expresie. Călătorie în lumea formulelor filosofice, Iași, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2016; Elogiu elocinței: Cicero, Catilinarele, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2018; Quand philosopher, c’est questionner, Revue internationale de philosophie, 4-2020 / volume 74, no 294, De Boeck Supérieur, Liège, 2020;Avem întotdeauna dreptate?, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2021.
