Descriere
Sumar
Despre autori
«În momentul de faţă, adică la două decenii după constituirea definitivă a fondurilor documentare din cadrul Arhivei de Folclor a Moldovei şi Bucovinei, constatăm că multe ornamente tradiţionale de pe ţesăturile şi broderiile moldoveneşti, unele de o valoare inestimabilă, continuă să le rămână necunoscute specialiştilor din întreaga ţară. Acestora le suntem datori, de asemenea, şi cu imaginile originale ale celor 314 piese din volumul apărut în 1988 care, din motive obiective, s-au imprimat văduvite de suportul cromatic şi chiar de compoziţiile de ansamblu ale ştergarelor, scoarţelor sau covoarelor de pe care au fost extrase.
Sunt doar câteva din motivele care ne-au determinat să reluăm tema într-o lucrare complexă şi, pe cât posibil, completă, extinsă asupra întregii Moldove istorice. O carte în care simbolurile arhaice, izvodite pe modestele scoarţe de pe Valea Prutului ori de dincolo de Nistru, să stea alături de compoziţiile monumentale realizate pe covoarele mănăstireşti din stânga şi din dreapta Prutului. Se va vedea atunci că atât unele cât şi celelalte îşi au obârşia în sufletul şi sensibilitatea măiestrelor gospodine din lumea satelor, care le-au zămislit cu infinita lor dragoste pentru frumos.» (Autorii)
Introducere:
I. Excurs istoric;
II. Retrospectivă bibliografică;
III. Batiste, ştergare, scoarţe.Valenţe magice şi ritual-ceremoniale;
IV. Ornamente;
V. Compoziţie şi cromatică;
VI. Imagini enigmatice. Interpretări;
VII. Podoabele interioarelor ţărăneşti. Funcţionalitate şi estetică 73
VIII. Concluzii;
Corpus de documente:
A. Batiste, năframe, gevrele;
B. Ştergare, prosoape, mânişterguri;
C. Perdeluţe, prostiri, feţe de masă, feţe de pernă;
D. Lăicere, macaturi, păretare, scoarţe, covoare, poloage;
E. Grindăraşe, interioare ţărăneşti;
Indice analitic al localităţilor investigate;
Indice de nume cuprinzând posesoarele pieselor incluse în volum;
Indice de teme şi motive;
Bibliografie;
Résumé
Silvia Ciubotaru (născută la 28 decembrie 1947, în oraşul Botoşani) a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Doctor în ştiinţe filologice al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1995). După terminarea studiilor universitare (1971), este angajată cercetător ştiinţific la Centrul de Lingvistică, Istorie Literară şi Folclor, din cadrul Academiei Române, Filiala Iaşi. Timp de patru decenii a lucrat la constituirea Arhivei de Folclor a Moldovei şi Bucovinei, precum şi la elaborarea lucrărilor subsumate proiectului respectiv.
Cele treisprezece volume pe care le-a publicat, unele în colaborare, s-au bucurat de o frumoasă primire din partea specialiştilor. Printre acestea se numără: „Bătrâneasca”. Doine, bocete, cântece şi jocuri din ţinutul Rădăuţilor (1979), Strigături din Moldova. Cercetare monografică (1984), Ornamente populare tradiţionale din Moldova (1988), Folclorul medical din Moldova. Tipologie şi corpus de texte (2005, 2010, 2023), Obiceiuri nupţiale din Moldova. Tipologie şi corpus de texte (2009), Obiceiurile agrare din Moldova raportate la spațiul național (2017) ‒ a fost distinsă cu Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române ‒, Basme fantastice din Moldova (2018).
Din opera postumă a savantului Petru Caraman a editat volumele: Colindatul la români, slavi şi la alte popoare. Studiu de folclor comparat (1983) şi Conceptul frumuseţii umane reflectat în antroponimie la români şi în sud-estul Europei. Prolegomene la studiul numelui personal (2011).
Prof. univ. dr. Ion H. Ciubotaru (născut la 28 ianuarie 1940 în satul Arborea, judeţul Botoşani) a absolvit cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Activitatea ştiinţifică şi a desfăşurat o în cadrul Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române, Filiala Iaşi. A fundamentat, teoretic şi metodologic, proiectul Arhiva de Folclor a Moldovei şi Bucovinei. Este iniţiatorul şi coordonatorul seriei de publicaţii „Caietele Arhivei de Folclor”, finalizată prin apariţia a zece volume (1979-1991). Se numără printre autorii Dicţionarului literaturii române de la origini până la 1900, Bucureşti, 1979 (distins cu premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române), şi ai Dicţionarului general al literaturii române, vol. I VII, Bucureşti, 2004-2009. A publicat douăsprezece volume de autor, nouă în colaborare, iar din lucrările inedite ale savantului Petru Caraman a editat opt tomuri, deschizând astfel accesul cercetătorilor români şi străini la o operă etnologică de interes major. Pentru trilogia Catolicii din Moldova. Universul culturii populare, Iaşi, 1998 2005, a primit Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române, precum şi Premio Internazionale di Studi Demoetnoantropologici „Giuseppe Pitré Salvatore Salomone Marino”, Palermo, 2006. Din anul 2022 este membru de onoare al Academiei Române.
