Agresivitatea de tip bullying. Repere psihopedagogice pentru o prevenire eficientă

Tudorița Grădinariu

Descriere Sumar Despre autori

Lucrarea abordează o temă foarte importantă pentru sistemul de învățământ, pentru procesul de educație și formarea cadrelor didactice și oferă un cadrul larg de analiză a rolului pe care îl are instituția școlară în efortul de prevenire a agresiunii de tip bullying. Extinderea examinării influențelor mediului social asupra tuturor segmentelor vieții copilului printr-o abordare interdisciplinară relevă o imagine comprehensivă a fenomenului bullying. Se evidențiază rolul școlii în formarea și dezvoltarea competențelor socio-emoționale în directă legătură cu performanța școlară, socială și profesională. Eșafodajul teoretic și empiric este realizat prin ,,lentila” unui practician și teoretician cu experiență ca polițist de prevenire și psiholog școlar. Tematica expusă are potențialul de a reprezenta un real suport pentru prevenția și intervenția în agresivitatea de tip bullying.

Prefaţă (Constantin Cucoș); Introducere; Capitolul I. Agresivitatea de tip bullying ca formă predominantă a violenţei la elevi: 1. Accepţiuni ale conceptului de agresivitate la elevi: 1.1. Devianţa şi comportamentul deviant; 1.2. Agresivitatea ca subtip al comportamentului violent; 1.3. Delincvenţa juvenilă ca deviere de la norma socială şi penală; 2. Modele explicative ale conduitelor agresive: 2.1. Perspectiva biologică asupra conduitei agresive; 2.2. Perspectiva psiho-socială asupra identităţii agresorului; 2.3. Perspectiva sociologică asupra conduitelor antisociale; 3. Factori de risc în dezvoltarea comportamentelor agresive de tip bullying: 3.1. Caracteristicile individuale ale agresorului şi victimei; 3.2. Factori de risc asociaţi mediului familial şi societal; 3.3. Factori de risc asociaţi şcolii. Percepţiile şi reacţiile profesorilor faţă de agresivitatea de tip bullying; Capitolul II. Diagnoza agresivităţii de tip bullying: 1. Agresivitatea de tip bullying în literatura ştiinţifică: 1.1. Particularităţi ale comportamentelor agresive de tip bullying; 1.2. Tipuri şi forme de manifestare a agresivităţii de tip bullying; 2. Rolurile actorilor implicaţi în agresivitatea de tip bullying; 3. Caracteristici socio-demografice: diferenţe de gen şi vârstă; 4. Locurile de apariţie a comportamentelor agresive de tip bullying în cadrul şcolii; 5. Consecinţele comportamentelor agresive de tip bullying: 5.1. Consecinţele agresivităţii de tip bullying în plan psiho-fiziologic; 5.2. Considerente cu privire la politicile publice de sănătate mintală la copii şi tineri; 5.3. Consecinţele agresivităţii de tip bullying din punct de vedere al normei juridice; 5.4. Consecinţele agresivităţii de tip bullying asociate performanţelor şcolare; 6. Cercetarea violenţei şcolare în România – scurtă incursiune: 6.1. Tendinţa actuală a cercetării româneşti în domeniul violenţei şcolare; 6.2. Agresivitatea de tip bullying în şcolile din România. Principalele studii şi cercetări; Capitolul III. Prevenirea delincvenţei juvenile şi a victimizării minorului: 1. Consideraţii culturale asupra prevenirii delincvenţei juvenile şi a victimizării minorului; 2. Repere legislative cu privire la respectarea drepturilor copilului: 2.1. Legislaţia internaţională; 2.2. Cadrul legislativ românesc; 3. Modelul sistemelor ecologice al lui Bronfenbrenner; 4. Prevenirea comportamentelor agresive de tip bullying din perspectiva ecosistemică; 5. Prevenirea delincvenţei juvenile şi a victimizării minorului din perspectivă criminologică; 6. Prevenirea comportamentelor agresive de tip bullying din perspectiva Educaţională; 7. Politici de prevenire a agresivităţii de tip bullying: 7.1. Politici de prevenire la nivel internaţional; 7.2. Politici de prevenire la nivel naţional; Capitolul IV. Cercetarea empirică: 1. Premisele cercetării privind prevenirea comportamentelor agresive de tip bullying; 2. Studiul 1. Validarea în limba română şi examinarea calităţilor psihometrice ale chestionarului de evaluare a percepţiilor şi reacţiilor cadrelor didactice faţă de agresorii şi victimele agresiunii de tip bullying sub cele trei forme de manifestare: fizică, verbală şi relaţională: 2.1. Obiectivele şi ipotezele cercetării; 2.2. Instrumentul utilizat și date privind construcţia lui; 2.3. Metodologia de cercetare; 2.4. Rezultate obţinute şi interpretarea statistică: 2.4.1. Validitatea constructului şi a factorilor săi; 2.4.2. Interpretarea şi explicaţiile pentru soluţia factorială referitoare la percepţiile şi reacţiile profesorilor faţă de agresorii şi victimele agresiunii de tip bullying; 2.4.3. Interpretarea şi explicaţiile pentru soluţia factorială cu 3 factori impuşi; 2.4.4. Verificarea statistică a ipotezelor; 2.4.5. Concluzii; 3. Studiul 2. Radiografierea percepţiilor şi reacţiilor cadrelor didactice faţă de agresorii şi victimele agresiunii de tip bullying sub cele trei forme de manifestare (fizică, verbală şi relaţională). STUDIU PILOT: 3.1. Obiectivele şi ipotezele cercetării; 3.2. Lotul investigat și procedura de testare; 3.3. Metodologia de cercetare; 3.4. Rezultate obţinute şi interpretarea acestora: 3.4.1. Compoziţia lotului de subiecţi în funcţie de variabilele: gen biologic, nivel de vârstă şi vechimea în învăţământ; 3.4.2. Percepţia gravităţii agresiunii fizice, verbale şi relaţionale; 3.4.3. Probabilitatea de reacţie faţă de agresorul implicat în agresiunea fizică, verbală şi relaţională; 3.4.4. Probabilitatea de reacţie faţă de victima agresiunii fizice, verbale şi relaţionale; 3.4.5. Gravitatea percepută ca predictor pentru intervenţia profesorilor în incidentele de agresiune de tip bullying; 3.4.6. Strategiile de intervenţie utilizate de profesori în incidentele agresive de tip bullying; 3.4.7. Verificarea statistică a ipotezelor; 3.5. Concluzii; 4. Studiul 3. Documentarea şi proiectarea curriculumului pentru programul de formare profesională continuă „Prevenirea comportamentelor agresive de tip bullying la nivelul comunităţilor şcolare”: 4.1. Obiectivele studiului; 4.2. Metodologia de cercetare: 4.2.1. Consideraţii factuale – rezultatele studiului pilot şi documentarea literaturii de specialitate; 4.2.2. Documentarea literaturii de specialitate. Percepţia şi reacţia profesorilor faţă de agresivitatea de tip bullying; 4.2.3. Consideraţii normative – cadrul legislativ privind formarea profesională continuă a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar din România; 4.2.4. Descrierea curriculumului pentru programul de formare profesională continuă a cadrelor didactice – „Prevenirea comportamentelor agresive de tip bullying la nivelul comunităţilor şcolare”; 4.3. Concluzii; 5. Studiul 4. Analiza impactului programului de formare profesională continuă „Prevenirea comportamentelor agresive de tip bullying la nivelul comunităţilor şcolare” asupra percepţiilor şi reacţiilor cadrelor didactice faţă de agresivitatea de tip bullying sub cele trei forme de manifestare (fizică, verbală şi relaţională). Analiza test – post-test: 5.1. Obiectivele şi ipotezele cercetării; 5.2. Lotul investigat; 5.3. Metodologia de cercetare; 5.4. Rezultatele obţinute după participarea la un program de formare profesională; 5.5. Concluzii preliminare; 5.6. Verificarea statistică a ipotezelor formulate pentru grupul de intervenţie; 5.7. Rezultatele obţinute în cadrul grupului de control; 5.8. Examinarea efectului de interacţiune al momentului măsurării şi tipului de intervenţie asupra gravităţii percepute şi a probabilităţii de reacţie faţă de agresorii şi victimele agresiunii de tip bullying; 5.9. Concluzii finale; Capitolul V. Concluzii finale şi direcţii viitoare de cercetare: 1. Concluzii finale; 2. Implicaţii pentru practica educaţională şi recomandări; 3. Contribuţii personale; 4. Rezultate și propuneri; 5. Limite şi deschideri; Bibliografie; ANEXĂ: Chestionar privind percepţia gravităţii și reacţia faţă de agresorii și victimele agresiunii de tip bullying

Tudorița Grădinariu (n. 1975, Lungani, jud. Iași) este asistent universitar doctor în cadrul Departamentului de Științe ale Educației, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași și psiholog cu drept de liberă practică eliberat de Colegiul Psihologilor din România în domeniul Psihologie educațională, consiliere școlară și vocațională. Autoarea are expertiză în domeniul prevenirii criminalității juvenile și a victimizării minorilor, rezultată din activitatea de polițist din cadrul Biroului de Analiză și Prevenire a Criminalității din Inspectoratul de Poliție Județean Iași. A fost psiholog școlar și profesor psihopedagog în unități de învățământ din județul Iași. În anul 2019 obține titlul de doctor în Științe ale Educației cu o lucrare care abordează agresivitatea de tip bullying din perspectiva psihopedagogică. Este autoarea unui program de formare profesională continuă pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar în domeniul prevenirii agresivității de tip bullying. A publicat mai multe articole și studii științifice: The Current State of Research Regarding Bullying Behavior in Romanian Schools (2017); Bullying in Romanian Schools: Teachers Perceptions and Their Responses to Three Types of Bullying Behavior (2018); Bullying in schools: An interdisciplinary approach from the legal and psycho-pedagogical perspective (2018); A Prerequisite To School Bullying Prevention: Removing Personal Definitions (2019); The Impact of Training Programs on the Teachers' Perception to Bullying (2020).