Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Complus
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Doctoralia
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Estetică și studii vizuale
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Hermenia
Historica
Historica Dagesh
Iberica
Imago Mundi
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Parenting
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Transdisciplinaria
World Literature
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Top 15 /

Evoluționism

Ion Cojocaru

Data apariției: 27.01.2022

Domeniu: Ştiinţe ale naturii / Biologie

Colecție: ---

ISBN: 978-606-714-676-9

Nr. pagini: 392

Format: 17 x 24 cm.

28.10 LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Această lucrare reprezintă o abordare generală și modernă a științei evoluției, care reunește într-un tot unitar spectrul larg al cercetării evoluționiste, de la problematici fundamentale, precum istoricul gândirii evoluționiste, argumentarea realității evoluției, factorii și mecanismul evoluției, originea adaptării și a diversității biologice, relația dintre diferite procese și concepte (adaptare – evoluție, microevoluție – macroevoluție, selecție individuală – selecție pe mai multe niveluri, evoluție – dezvoltare etc.), la problematici derivate, aflate în plină dezvoltare, precum ideile teoriei evoluționiste extinse, originea vieții sau originea evolutivă a „naturii umane”.
Lucrarea urmărește și o valorizare a demersului științific evoluționist, subliniind importanța caracterului de universalitate al principiului selecționist, darwinist. Cadrul conceptual al darwinismului – fundamentul evoluționismului contemporan – s-a dovedit a fi atât de larg și flexibil, încât idei ce păreau contrare, precum „saltaționismul” teoriei echilibrului punctat, „nonselecționismul” teoriei neutraliste („nondarwiniste”) a evoluției moleculare sau „lamarckismul” efectului Baldwin și al eredității epigenetice, au ajuns să fie, în final, asimilate de paradigma darwinistă.

Prefață; Capitolul 1. NOȚIUNI INTRODUCTIVE: 1.1. Obiectul de studiu al evoluționismului; 1.2. Metodele de cercetare în biologia evoluționistă: 1.2.1. Metode teoretice; 1.2.2. Metode practice; Capitolul 2. MATERIA VIE: 2.1. Caracteristicile esenţiale ale vieţii; 2.2. Compoziţia chimică a materiei vii: 2.2.1. Carbonul; 2.2.2. Apa; 2.3. Originea vieții: 2.3.1. Condiţii necesare evoluţiei chimice spre viaţă; 2.3.2. Mediul prebiotic; 2.3.3. Etape ale evoluţiei chimice prebiotice: 1. Sinteza abiotică a celor mai simple substanţe organice; 2. Sinteza abiotică a substanțelor organice macromoleculare; 3. Formarea abiotică a complexelor macromoleculare capabile de schimb de substanţe şi energie cu mediul înconjurător şi de autoreproducere; 4. Apariţia primelor forme de viaţă; 2.3.4. Cele mai vechi urme de viață; 2.3.5. Concluzii generale cu privire la apariţia vieţii pe Pământ; 2.3.6. Probabilitatea existenței vieții în Univers; 2.4. Organizarea sistemică a materiei vii: 2.4.1. Noţiunile de organizare şi sistem; 2.4.2. Însuşiri generale ale sistemelor biologice; 2.4.3. Ierarhia sistemelor biologice; Capitolul 3. APARIȚIA ȘI DEZVOLTAREA CONCEPȚIEI EVOLUȚIONISTE: 3.1. Idei evoluționiste sau non-evoluționiste înainte de Darwin; 3.2. Teoria evoluționistă a lui Charles Darwin: 3.2.1. Viziunea despre natură primită de Darwin în școală; 3.2.2. Factorii darwinişti ai evoluţiei; 3.2.3. Concepţia lui Darwin despre specie; 3.2.4. Importanța darwinismului; 3.3. Reacția la darwinism și perioada postdarwinistă: 3.4. Teoria sintetică a evoluției (neodarwinismul): 3.4.1. Abordări filozofice în cadrul teoriei sintetice a evoluției; 3.4.2. Perioada ulterioară sintezei moderne; 3.4.3. Concluzii privind stadiul actual al teoriei evoluției; Capitolul 4. DOVEZILE EVOLUȚIEI: 4.1. Observarea evoluției pe termen scurt; 4.2. Extrapolarea evoluției la scară temporală mare; 4.3. Dovedirea evoluției pe termen lung: 4.3.1. Analiza asemănării – omologia; 1. Conceptele de omologie, analogie și omoplazie; 2. Omologii morfologice și anatomice; 3. Omologii funcționale; 4. Omologii ale dezvoltării; 5. Omologii la nivel molecular; 6. Omologii biogeografice; 7. Omologii corelate; 4.3.2. Dovezi ale evoluției furnizate de fenomenul de parazitism; 4.3.3. Dovezi ale sistematicii; 4.3.4. Dovezi paleontologice; 4.3.5. Dovezi ale biogeografiei; 4.3.6. Concluzii privind dovezile evoluției; Capitolul 5. FACTORII ȘI MECANISMUL EVOLUȚIEI: 5.1. Factorii evoluției: 5.1.1. Generalități; 5.1.2. Variabilitatea; 5.1.3. Tipuri de variații individuale și rolul lor în evoluție; 5.1.4. Sursa variabilității genetice: 1. Mutațiile; 2. Recombinările genetice; 5.1.5. Selecția naturală: 1. Noțiuni generale; 2. Selecția artificială; 5.1.6. Obiectul de acțiune al selecției naturale; 5.1.7. Forme ale selecției naturale; 5.1.8. Selecţia sexuală; 5.1.9. Factori care influențează selecția naturală; 5.2. Mecanismul populațional al evoluției; 5.2.1. Structura genetică a populațiilor; 5.2.2. Factorii care acţionează asupra structurii genetice a populaţiilor: 1. Factorii stabilizatori; 2. Factorii modificatori (factorii evolutivi); Capitolul 6. ADAPTAREA: 6.1. Generalități: 1. Adaptarea – proces și produs al evoluției; 2. Modul cum apar însușirile adaptative; 3. Adaptarea și acomodarea; 4. Preadaptarea; 5. Trăsăturile neadaptative; 6. Importanța studiului adaptării: 6.2. Concepții privind adaptarea; 6.3. Necesitatea și obiectul adaptării; 6.4. Niveluri de adaptare; 6.5. Grade de adaptare; 6.6. Modul în care poate evolua o noutate adaptativă; 6.7. Tipuri de adaptări: 6.7.1. Adaptări în funcție de felul însușirii care se poate modifica adaptativ; 6.7.2. Adaptări în funcție de nivelul organizatoric la care acestea se pot evidenția; 6.7.3. Adaptări în funcție de principalul factor determinant al acestora; 1. Adaptări dependente de factorii abiotici; 2. Adaptări dependente de factorii biotici; 3. Adaptări dependente de mediul ecogeografic; 6.7.4. Adaptări asociate cu modul de evoluție; 6.8. Persistența adaptărilor; 6.9. Relativitatea adaptărilor; 6.10. Relația adaptare – evoluție; Capitolul 7. ORIGINEA DIVERSITĂȚII BIOLOGICE: 7.1. Specia: 7.1.1. Generalităţi; 7.1.2. Scurt istoric al noţiunii de specie; 7.1.3. Definirea noţiunii de specie; 1. Conceptul de specie tipologică sau morfologică; 2. Conceptul de specie biologică; 7.1.4. Structura speciei: 1. Unităţile infraspecifice; 2. Populaţia locală; 3. Polimorfismul; 4. Mărimea (numărul) populaţiei; 7.1.5. Relaţiile intraspecifice: 1. Relaţii intraspecifice ce decurg din programele „pentru sine”; 2. Relaţii intraspecifice ce decurg din programele „superioare”; 3. Interacţiunea programelor „pentru sine” cu programele „superioare”; 7.1.6. Variaţia geografică şi structura speciei: 1. Cauze ale variației geografice; 2. Influențele ecologice asupra formei unei specii; 3. Aspecte ale variației geografice în cadrul speciei; 7.1.7. Tipuri de specii; 7.2. Speciația: 7.2.1. Generalități; 7.2.2. Izolarea și rolul ei în procesul speciației: 1. Izolarea geografică; 2. Izolarea reproductivă (genetică); 7.2.3. Dovezi ale evoluției izolării reproductive: 1. Dovezi ale evoluției izolării reproductive ca produs secundar al divergenței evolutive dintre două populații; 2. Izolarea reproductivă realizată prin procesul de consolidare a structurii genetice prin selecție naturală; 7.2.4. Originea izolării reproductive; 7.2.5. Moduri de speciație: 1. Speciația alopatrică; 2. Speciația parapatrică; 3. Speciaţia simpatrică; 3.1. Speciaţia simpatrică prin selecţie disruptivă; 3.2. Speciația simpatrică prin mecanisme cromozomiale; 7.2.6. Ritmul speciației; 7.2.7. Concluzii privind speciația; Capitolul 8. MACROEVOLUȚIA: 8.1. Noțiuni introductive; 8.2. Direcții de cercetare în domeniul macroevoluției; 8.3. Aspectele principale ale macroevoluției: 8.3.1. Istoria vieții; 8.3.2. Ratele de evoluție; 8.3.3. Originea noutăților evolutive; 8.3.4. Radiația adaptativă; 8.3.5. Schimbările adaptative majore; 8.3.6. Constrângerile evoluţiei; 8.3.7. Modurile de evoluţie: 1. Evoluţia filetică (anageneza); 2. Evoluţia divergentă (cladogeneza); 3. Evoluția reticulată; 8.3.8. Direcțiile de evoluție; 8.3.9. Coevoluția; 8.3.10. Înlocuirile taxonomice; 8.3.11. Taxonii supraspecifici: 1. Ierarhia macrotaxonilor; 2. Tipurile de taxoni supraspecifici; 3. Transpunerea filogeniei în ierarhia sistematică; 8.3.12. Extincția; Capitolul 9. SPECIA UMANĂ ÎN PERSPECTIVĂ EVOLUȚIONISTĂ: 9.1. Importanța și actualitatea problemei; 9.2. Locul omului în natură: 9.2.1. Clasificarea omului în cadrul primatelor; 9.2.2. Caracterizarea generală a primatelor; 9.2.3. Dovezi ale originii omului în cadrul primatelor; 9.3. Paleontologia și filogenia omului: 9.3.1. Originea și evoluția primatelor subumane; 9.3.2. Formele de tranziție spre om; 9.3.3. Originea și evoluția genului Homo; 9.4. Principalii factori ai procesului de umanizare a maimuței: 9.4.1. Factorii ecologici; 9.4.2. Factorii anatomo-fiziologici; 9.4.3. Factorii psihologici și sociali; 9.5. Mecanismele umanizării; 9.6. Evoluția culturală a oamenilor fosili: 9.6.1. Industriile litice; 9.6.2. Viața omului paleolitic; 9.7. Evoluția în cadrul populațiilor omului modern; 9.8. Problema raselor umane; 9.9. Problema unicității omului; 9.10. Omul și mediul lui; Capitolul 10. GENERALIZĂRI PRIVIND EVOLUȚIA: 10.1. Există legi ale evoluției?; 10.2. Problema progresului biologic; 10.3. Tendințele în evoluție; 10.4. Rolul hazardului în evoluție; 10.5. Reducționismul; 10.6. Cauzalitatea proximă și cauzalitatea ultimă; 10.7. Soluții pluraliste; Bibliografie; Index

Ion Cojocaru (n. 1961, Bușteni, jud. Prahova) este doctor în zoologie, conferențiar al Facultății de Biologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și titularul disciplinelor Evoluționism, Zoologia nevertebratelor (Biologie animală și Sistematică animală) și Paleobiologie. Disciplina Evoluționism (curs și seminar) este predată de autor de peste 15 ani studenților Facultății de Biologie. Din calitatea sa de specialist în zoologia nevertebratelor (macronevertebrate acvatice, himenoptere parazitoide, microlepidoptere miniere), autorul a manifestat un interes deosebit și constant pentru problemele de biologie evoluționistă, concretizat prin publicarea unor lucrări de paleobiologie, macrotaxonomie și evoluționism, dar și prin participarea la simpozioane de profil. Lucrarea Paleobiologie, publicată în patru volume (2002-2005) la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, reprezintă o abordare vastă, anatomică, morfologică, taxonomică și evolutivă asupra întregii lumi vii (microorganisme, plante și animale), ce constituie baza unei bune cunoașteri a aspectului istoric al evoluției. În domeniul științei evoluției, autorul a publicat lucrări, originale sau de popularizare, cu tematică diversă și modernă, precum sistematica filogenetică, macrotaxonomie, conceptul de convergență evolutivă, aspecte istorice ale gândirii evoluționiste (importanța istorică a darwinismului, istoricul darwinismului în România), probleme ale evoluționismului contemporan și, nu în ultimul rând, observații privind statutul biologiei evoluționiste în programele de învățământ.