Descriere
Sumar
Despre autori
Lucrarea de față își propune să prezinte dinamica dintre demersurile sindicaliste și cele corporatiste în direcția organizării și reprezentării muncitorilor, în perioada 1921-1947, în spațiul românesc. Orientarea către corporatism, ca formă de organizare a societății contrapusă viziunilor sindicaliste, ne-a ajutat să surprindem, într-o manieră diacronică, o serie de mutații societale survenite în procesul anevoios și îndelungat al depășirii stadiului economiei pre-industriale. În tot acest timp, modificările care au intervenit sub raportul legiferării și respectării cadrului relațiilor de muncă au fost ancorate proceselor mai ample care se desfășurau în perioadă respectivă în plan internațional.
«Autorul a reușit o analiză academică de înaltă ținută asupra mișcării muncitorești din spațiul românesc, stăpânind metodologic și factologic atât contextul internațional, de reglementare a drepturilor lucrătorilor industriali, cât și realitatea internă complicată din perioada respectivă, dominată de regimuri și ideologii diferite, de război și multiple reașezări în societate. Bazându-se pe o documentare riguroasă și dispunând de o bibliografie variată, cu multiple surse inedite provenite din fondurile arhivistice ale unor instituții din țară și străinătate (de la București, Geneva și Coventry), cu o cuprinzătoare lectură a presei și memorialisticii din perioadă, domnul Săvoaia ne prezintă credibil transformarea muncitorului dintr-un actor social periferic, înainte de al Doilea Război Mondial, în protagonistul, cel puțin discursiv, al redefinirii societății de după 1944, în contextul impunerii comunismului în spațiul românesc.» (conf. univ. dr. Ovidiu Buruiană)
Introducere;
Capitolul 1. Delimitări conceptuale:
1.1. Sindicalism;
1.2. Corporatism;
1.3. Tripartism și politici sociale la nivel internațional;
Capitolul 2. Standardele internaționale de muncă și realitățile societății românești:
2.1. Dezvoltarea politicilor sociale;
2.2. Aspecte economico sociale;
2.3. Reprezentarea politică;
2.4. Starea de asediu;
2.5. Din realitățile României interbelice;
Capitolul 3. Dimensiunea sindicală a organizării muncitorești:
3.1. Premise și cadrul legislativ;
3.2. O singură mișcare, mai multe tactici;
3.3. Dificila (re)organizare sindicală:
3.3.1. Sindicatele, între consiliu și comisie (1921 1923) ;
3.3.2. C.G.S.U. sau C.G.M.? Suprastructuri în căutare de membri (1923 1926) ;
3.4. Sindicatele și rațiunea lor de a fi:
3.4.1. Centralizarea: o necesitate stringentă;
3.4.2. Ajutoarele acordate membrilor;
3.4.3. Problema ajutorului de șomaj;
3.4.4. Ziua de lucru de opt ore și problema respectării legislației sociale;
3.5. Dificila relație dintre C.G.S.U. și C.G.M. ;
3.6. Abordarea independentă ‒ un rezultat al competiției dintre reformiști și revoluționari? ;
Capitolul 4. Dimensiunea corporatistă a organizării muncitorești:
4.1. Camerele de muncă:
4.1.1. Comitetele de conducere ale camerelor și corpul electoral al „muncii” ;
4.1.2. Venituri și activități;
4.1.3. Reprezentarea muncii în forurile superioare;
4.2. Extrema dreaptă și contrareacția naționalistă de organizare muncitorească;
4.3. Lungul an 1938 și modificările ulterioare ale structurilor de organizare muncitorească:
4.3.1. Breslele;
4.3.2. Frontul Renașterii Naționale și reprezentarea parlamentară;
4.4. 1940 și munca în vreme de război;
Capitolul 5. Reîncadrarea și redefinirea structurilor sindicale (1944 1947):
5.1. Contextul internațional;
5.2. Reorganizarea sindicală în spațiul românesc;
5.3. Sindicalizarea sectorului administrativ și problema generală a epurației;
5.4. Relația partide sindicate și chestiunea alegerilor sindicale;
5.5. Anul 1947 și consolidarea structurilor sindicale:
5.5.1. Contextul unui document edificator;
5.5.2. Alegerile sindicale din 1947 și structura C.G.M.;
Concluziile cercetării:
Anexe:
Anexa 1. Statistica salariaților sindicalizați la finele anului 1926;
Anexa 2. Lista principalilor lideri ai mișcării muncitorești întocmită de Direcția Generală a Poliției, la 5 aprilie 1940;
Anexa 3. Comitetul Central al Confederației Generale a Muncii din România format în urma Congresul General al Sindicatelor Unite din România ‒ ianuarie 1945;
Anexa 4. O organigramă a structurilor sindicale în 1947;
Anexa 5. Componența comitetului executiv al C.G.M. și a biroului acestuia, în 1947;
Ilustrații;
Bibliografie
Dan-Alexandru Săvoaia (n. 1991) este asistent universitar la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Absolvent al programului de masterat în istorie comparată al Universității Central-Europene din Budapesta (astăzi, în Viena), și-a susținut teza de doctorat în istorie în toamna anului 2020, la Iași. Domeniile sale de interes vizează istoria socială a muncii, a mișcărilor sindicale, problema drepturilor omului și istoria relaţiilor internaţionale în secolul XX. A efectuat stagii de cercetare în țară și în străinătate, publicându-și rezultatele în reviste de specialitate din România și în diferite volume colective.
