Istoria fizicii în Moldova

Sebastian Popescu, Alexandru Stancu

Descriere Sumar Despre autori

Lucrarea reprezintă primul demers în încercarea de a alcătui o prezentare articulată a evoluției fizicii în Moldova, de la primele elemente științifice până la realizarea primelor cercetări științifice originale și intrarea Moldovei în circuitul mondial. Dezvoltarea fizicii este strâns legată de însăși evoluția școlii, motiv pentru care lucrarea scoate în evidență pașii înainte realizați în acest sens în diferite etape de dezvoltare istorică. Întrucât Bucovina a fost parte integrantă a Moldovei, nu putea să lipsească un capitol dedicat dezvoltării fizicii în această veche provincie românească. Pentru păstrarea echilibrului și a obiectivității, autorii s-au oprit la anul 1948, când învățământul și cercetarea științifică s-au reorganizat după reguli noi, de inspirație sovietică.

Introducere; Capitolul 1. Începuturile (Şcoala în Moldova până la 1710): 1.1. Şcoala de la Cotnari (1563); 1.2. Colegiul Vasilian (1640); 1.3. Concepte ştiinţifice în opera lui Dimitrie Cantemir; 1.4. Unităţi de măsură utilizate în Moldova feudală; Capitolul 2. Secolul fanariot şi evoluţia fizicii în Moldova (1711-1821): 2.1. Şcoala Domnească (1711-1765); 2.2. Academia Domnească (1766-1821); 2.3. Concluzie; Capitolul 3. Învăţământul ştiinţific superior în limba română din Moldova secolului al XIX lea: 3.1. Gimnaziul Vasilian; 3.2. Academia Mihăileană; 3.3. Medalioane: prima generaţie de profesori de fizică ai învăţământului academic ieşean: 3.3.1. Teodor Stamati; 3.3.2. Ştefan Micle; 3.4. Universitatea din Iaşi în primele trei decenii şi jumătate de existenţă (1860-1895); 3.5. Medalioane: a doua generaţie de profesori de fizică ai învăţământului academic ieşean: 3.5.1. Petru Poni; 3.5.2. Ioan Stravolca; Capitolul 4. De la debutul cercetării ştiinţifice la Primul Război Mondial (1896-1918): 4.1. Palatul Universitar de la Copou şi dezvoltarea fizicii; 4.2. Legea „Spiru Haret”; 4.3. Debutul activităţii de cercetare ştiinţifică la Universitatea din Iaşi; 4.4. Congresul internaţional de fizică de la Paris şi fizica românească în context internaţional, la 1900; 4.5. Medalion: Gabriel Lippmann; 4.6. Societatea de Ştiinţe şi Analele Ştiinţifice; 4.7. Revista Ştiinţifică „V. Adamachi”; 4.8. Şcoala de Electricitate; 4.9. Medalioane: a treia generaţie de profesori de fizică ai învăţământului academic ieşean: 4.9.1. Dragomir Hurmuzescu; 4.9.2. Petru Bogdan; 4.9.3. Eugen Neculcea; Capitolul 5. Evoluţia fizicii în Moldova după Primul Război Mondial (1919-1948): 5.1. Situaţia fizicii universitare la finalul Primului Război Mondial (1919-1924); 5.2. Medalioane: generaţia a patra de profesori de fizică ai învăţământului academic ieşean (I): 5.2.1. Constantin Bedreag ; 5.2.2. Alexandru Cişman; 5.3. Dezvoltarea fizicii în perioada 1925-1948: 5.3.1. Catedra de fizică (gravitaţie, căldură şi electricitate); 5.3.2. Medalion: generaţia a patra de profesori de fizică ai învăţământului academic ieşean (II): Ştefan Procopiu; 5.3.3. Catedra de fizică experimentală (fizică moleculară, acustică şi optică); 5.3.4. Medalioane: generaţia a patra de profesori de fizică ai învăţământului academic ieşean (III); 5.3.5. Catedra de fizică matematică; 5.3.6. Medalion: generaţia a patra de profesori de fizică ai învăţământului academic ieşean (IV) – Ioan Plăcinţeanu; 5.3.7. Catedra de structura materiei şi radioactivitate; 5.3.8. Medalion: generaţia a patra de profesori de fizică ai învăţământului academic ieşean (V) – Horia Hulubei; 5.4. Savanţi francezi implicaţi în evoluţia fizicii în Moldova; 5.4.1. Aimé Auguste Cotton; 5.4.2. Camille Gutton; 5.5. Medalioane: generaţia a patra de profesori de fizică ai învăţământului academic ieşean (VI): 5.5.1. Irina Mihul; 5.5.2. Vasile Petrescu; 5.6. Medalioane: generaţia a cincea de profesori de fizică ai învăţământului academic ieşean (I): 5.6.1. Şerban Ţiţeica; 5.6.2. Nicolae Calinicenco; 5.6.3. Victor Mageru; 5.6.4. Vasile P. Mihu; 5.7. Fizica în Moldova în deceniul cinci al secolului XX; Capitolul 6. Evoluţia fizicii în Bucovina (1875-1940): 6.1. Universitatea Franz Josef (1875-1919): 6.1.1. Catedra de fizică experimentală; 6.1.2. Catedra de fizică teoretică; 6.1.3. Catedra de fizică cosmică; 6.2. Universitatea „Regele Ferdinand I” (1919-1933): 6.2.1. Catedra de fizică cosmică; 6.2.2. Catedra de fizică experimentală; 6.2.3. Catedra de fizică teoretică; 6.3. Medalion: generaţia a patra de profesori de fizică ai învăţământului academic moldovean (VII) – Eugen Bădărău; 6.4. Universitatea „Regele Carol al II lea” (1933-1940): 6.4.1. Catedra de fizică cosmică; 6.4.2. Catedra de fizică teoretică; 6.4.3. Catedra de fizică experimentală; 6.5. Medalion: generaţia a cincea de profesori de fizică ai învăţământului academic moldovean (II) – Radu Grigorovici; 6.6. Diaspora bucovineană; Bibliografie selectivă; Indice de nume.

Sebastian Popescu (n. 1972) este conferențiar universitar doctor la Facultatea de Fizică, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Absolvent al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (licenţă, master, doctorat), cursuri de formare în Italia şi stagii de cercetare în Japonia şi Austria. Preocupări de cercetare în fizica sistemelor complexe (fenomene neliniare, formarea şi evoluţia sistemelor autoorganizate, modelarea matematică a proceselor fizice), managementul deşeurilor, istoria fizicii şi educaţia tinerilor cu abilităţi înalte.
Alexandru Stancu (n. 1957, Iași) este profesor universitar doctor la Facultatea de Fizică, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Absolvent al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (licenţă în domeniul fizicii plasmei, master în domeniul capcanei magnetice pentru instalaţii de fuziune nucleară, doctorat în domeniul magnetism). Profesor invitat în Franţa, Spania, Statele Unite, Taiwan. Cercetător recunoscut în teoria histerezisului, nanomagnetism, metode experimentale de caracterizare a sistemelor histeretice (peste 300 lucrări publicate în reviste recunoscute internaţional, peste 3000 citări independente). Pasionat de istoria fizicii şi organizator al Bibliotecii şi Muzeului „Hurmuzescu-Procopiu” din cadrul Facultăţii de Fizică. Preşedinte al Societăţii Internaţionale de Magnetism IEEE Magnetics Society – Romania Chapter şi reprezentant al României la European Magnetism Association. A înfiinţat şi coordonat Centrului de Excelenţă CNCSIS – CARPATH (Center for Applied Research in Physics and Advanced Technologies) şi Platforma Interdisciplinară CNCSIS – AMON (Interdisciplinary platform for advanced studies in molecular nanotechnologies).