Descriere
Sumar
Despre autori
Finalitatea intenționată a lucrării este de a oferi aspiranților la o carieră în cercetare (și nu numai lor) coordonatele necesare orientării în domeniul mai larg al filologiei, cu aplecare îndeosebi spre sfera paleografiei, așa cum este firesc. Pornind de la experiența personală a editării de texte (mai vechi și mai noi), autoarea își propune inițierea și ghidarea cititorilor în tehnicile de editare, printr-un demers preponderent pragmatic.
«Întrucît materia ce ține în mod riguros de activitatea paleografică este completată în chip firesc de considerații ce țin de tehnica editării textelor vechi românești, și întrucît învățăturile teoretice sprijină componenta practică și aplicativă, prezenta lucrare nu doar prezintă celor care o studiază modele de descifrare corectă a vechilor texte românești – scrise în perioada româno-chirilică –, propunînd soluții de rezolvare a unei game largi de situații cu care se confruntă paleograful, dar totodată oferă învățături teoretice de natură și în măsură să temeinicească acele soluții sau să genereze altele, validate de cunoașterea și gîndirea științifică. În acest fel deopotrivă prin componenta teoretică, și prin analizele și explicațiile „de seminar”, volumul de față se constituie într-un necesar îndrumar, pus la îndemîna tuturor celor care îl studiază, astfel încadrîndu-se în categoria instrumentelor inițiatice de lucru.»
(Prof. univ. dr. Alexandru Gafton)
«Lucrarea este concepută ca un instrument de formare a filologilor (în sensul specializat al cuvîntului), a editorilor de carte veche din patrimoniul cultural românesc. Nu se poate concepe o muncă de editare serioasă, cu rezultate care să indice valoarea exactă a unui text (fără a-l falsifica în vreun fel), în absența unei excelente stăpîniri a problemelor paleografiei, iar Paleografia – știință auxiliară a filologiei se arată a fi esențială în dobîndirea și exersarea acesteia. Cartea de față se întemeiază pe studii (cărți, articole) foarte valoroase de tip paleografic, ce au făcut pînă acum posibile, de fapt, întreprinderile de tip filologic în știința românească. Mai mult decît atît însă, lucrarea este validată de experiența de editor a autoarei, ceea ce este evident din exemplele textuale pe care le oferă în prezentarea problemelor specifice paleografiei românești. Nu avem de-a face cu rezultatul unei sintetizări de bibliotecă, fie ea și exemplare, ci cu produsul unei investigații „de teren”, aplicate unui impresionant corpus de texte.» (Conf. univ. dr. Adina Chirilă)
1. Introducere;
2. Filologia:
1.1. Istoricul ştiinţei; obiectul filologiei; definiţiile ştiinţei filologiei;
1.2. Utilitatea filologiei. Necesitatea editării textelor vechi românești;
1.3. Relaţia filologiei cu alte ştiinţe;
1.4. Instrumentele şi metodele de lucru ale filologiei;
3. Paleografia:
3.1. Obiectul paleografiei;
3.2. Rolul acestei ştiinţe auxiliare în cadrul filologiei;
3.3. Importanţa paleografiei în cunoaşterea corectă a textelor româneşti scrise cu alfabet chirilic;
3.4. Principii de transcriere (caracteristici, avantaje, limite, modalităţi optime de a utiliza aceste principii);
4. Scrisul în spațiul românesc;
5. Apariția alfabetului chirilic;
6. Alfabetul chirilic folosit de români:
6.1. Slove alfabetice;
6.2. Variante grafice ale unor slove;
6.3. Scrisul de mînă ;
6.4. Ligaturi ;
6.5. Suprascrieri;
6.6. Recitiri;
6.7. Metateze;
6.8. Brahigrafii;
6.9. Valoarea numerică a slovelor;
6.10. Semne diacritice;
6.11. Semne de punctuație;
6.12. Dificultăți;
6.13. Frontispicii, chenare, titluri, majuscule ornate, viniete:
6.13.1. Frontispicii;
6.13.2. Chenare;
6.13.3. Titluri;
6.13.4. Majuscule ornate ;
6.13.5. Viniete;
7. Modele de transcrieri:
7.1. Tipărituri:
7.1.1. Texte redactate în limba română:
7.1.1.1. Coresi, Apostol, 1563, facsimilul 130;
7.1.1.2. Palia de la Orăștie, 1582, facsimilul 15;
7.1.1.3. Pravila de la Govora, 1640, facsimilul 144;
7.1.1.4. Sicriul de aur, 1683, facsimilul 11;
7.1.2. Texte slavo române:
7.1.2.1. Coresi, Psaltirea slavo română, 1577, facsimilul 31;
7.1.2.2. Coresi, Psaltirea slavo română, 1577, facsimilul 35;
7.2. Manuscrise semiunciale:
7.2.1. Texte redactate în limba română:
7.2.1.1. Psaltirea Scheiană, 1573 1578 (?);
7.2.1.2. Psaltirea Hurmuzaki, 1500 1520 (?), fila 12v;
7.2.1.3. Apocriful Iorga, facsimilul 9;
7.2.2. Texte slavo române:
7.2.2.1. Psaltirea Voronețeană, 1551 1558 (?), facsimilul 14;
7.2.2.2. Codicele Bratul, 1559/1560, facsimilul 13;
7.2.2.3. Pravila ritorului Lucaci, 1582, fila 190v;
7.2.2.4. Apostol, 1646, fila 118v:
7.3. Manuscrise cursive și semicursive:
7.3.1. ‹Scrisoare, Cîmpulung, j. Argeş (c. 1521)›;
7.3.2. ‹Uric, Iași, 15 ianuarie 1611›;
7.3.3. ‹Poruncă, Iași, 22 martie 1645›;
7.3.4. ‹Act de vînzare, Iași, decembrie 1649›;
7.3.5. ‹Act de vînzare, Iași, 19 iunie 1660›;
7.3.6. ‹Poruncă, Iași, 27 iulie 1666›;
7.3.7. ;
7.3.8. ;
7.3.9. ‹Act de întărire, Iași, mai 1844›;
8. Bibliografie:
8.1. Studii și articole;
8.2. Dicționare;
8.3. Surse
Roxana Vieru (n. 1980, Iaşi) este lector universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Domeniile de interes sînt: lingvistică generală, istoria limbii, pragmatică lingvistică, onomasiologie. A mai publicat: Studiu lingvistic asupra Paliei de la Orăștie (volum de autor, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2015); Corpus de limbă română vorbită actuală, Limba română vorbită actuală. Studiu lingvistic aplicat, Corpus de limbă română vorbită actuală nedialectală (capitole din volume); Al. Philippide, Originea românilor (2 vol., Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2014, 2016) (ediţie de text), Iuliu Zanne, Proverbele românilor – ediţie de text , cu 3 volume din ediţia Princeps editate şi restul de 5 – coordonate. Împreună cu Adina Chirilă a publicat la Editura UAIC în anul 2021 volumul „Antim Ivireanul, Evanghelie, 1697. Ediție critică și studiu filologico-lingvistic”, care a fost recompensat cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române. A transcris sau/şi revizuit transcrieri ale unor texte vechi româneşti pentru un Corpus electronic al textelor românești vechi (1521-1640): Alexandria, Apostolul (Coresi), Întrebare creştinească (Coresi), Pravila (Coresi), Tetraevanghel (Coresi), Cronica universală (Mihail Moxa), Cuvînt pentru curăţie, Documente româneşti, Evangheliarul de la Sibiu, Floarea darurilor, Glosele Bogdan, Tatăl nostru (Luca Stroici), Molitvenic şi Viaţa lui Grigorie Decapolitul, Pravila de la Govora, Predica lui Toader din Calafendeşti, Psaltirea Hurmuzaki, Psaltirea Voroneţeană. A tradus cartea lui Federico Garlanda The Philosophy of Words. A Popular Introduction to the Science of Language (rom. Filosofia cuvintelor. Introducere în ştiinţele limbii, pe înţelesul tuturor, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2020).
