Descriere
Sumar
Despre autori
Prefață de Constantin Dram.
Lucrarea impune în domeniul cercetării literare o critică a profunzimilor care investighează arsenalul de semnificații mitico-culturale ale imaginii răului dintr-o perspectivă transliterară, pluridisciplinară. Evitând abordarea unilaterală, reducționistă a textelor literare, investigația de față vine cu optica unei tratări multiaspectuale a unei problematici cheie, cu implicații teologice, mitologice, metafizice, sociale, etice și artistice. Pornind de la modalitățile de abordare a problemei răului în mitologia cosmogonică românească, trecând prin interpretările formelor și devenirilor sale arhetipale, așa cum se prezintă acestea în opera lui Ion Creangă, stăruind asupra percepțiilor artistice ale răului ca distorsiune a lumii și a omului, lucrarea realizează o cercetare monografică a determinărilor caracterului, semnificațiilor și mijloacelor de manifestare a răului în literatura română, inclusiv cea din Basarabia, a rolului și corelărilor acestei teme literare cu alte teme din imaginarul literar românesc.
«Modul de abordare a răului de către Constantin Ivanov este exemplul fericit al unei cercetări tematice care transcende studiul sursologic și investigația pur literară într-o hermeneutică superioară integratoare. Astfel, dincolo de materia opacă a textului folcloric sau literar se descoperă, insolit, abisalul psihologic, paradigma antropologică, valențele sacrului ori, cu expresia lui Gilbert Durand, „semantismul arhetipal”. Este în acest demers, cu generoase potențialități, o pledoarie pentru o critică a profunzimilor, care refuză lejeritatea impresionismului de circumstanță, dar și rigiditatea discursului abstract-raționalist.» (Andrei Țurcanu)
«Într-o lume tot mai complexă și multipolarizată, mai greu de stăpânit și de înțeles, mitologia, legendele, basmele, literatura sunt un instrument foarte eficace de a pătrunde la nivelul profund al reprezentărilor colective, al schemelor arhetipale ale naturii umane. Imaginarul răului, așa cum constelează acesta în creațiile literare sau artistice, este o temă care depășește cu mult domeniul cercetărilor aplicate și deschide o fereastră către probleme care vizează întreaga noastră societate. Stăpânind instrumentele de analiză ale istoriei religiei, morfologiei basmului, literaturii comparate și cercetării imaginarului, cartea lui Constantin Ivanov capătă o relevanță neașteptată pentru istoria mentalităților.» (Corin Braga)
Prefață (Constantin Dram); 1. Premise ale unei cercetări tematologice: răul:
1.1. Din istoricul abordării problemei răului;
1.2. Retorica abordării problemei răului în spațiul cultural românesc;
1.3. Aspecte conceptuale și metodologice în cercetarea problemei răului în literatură;
2. Viziunea răului în mitologia cosmogonică românească: reprezentări și interpretări:
2.1. Binomul ontologic Fârtate Nefârtate;
2.2. Constituirea universului;
3. Expresia răului în opera lui Ion Creangă:
3.1. Supranumiri ale răului: forme și conotații în poveștile lui Ion Creangă;
3.2. Configurări arhetipale ale răului;
3.3. Spațiul damnat și semnificația lui;
4. Răul ca distorsiune a lumii și reprezentările sale artistice:
4.1. Expresia ludică a răului în basme, povești și narațiuni fantastice românești;
4.2. Percepția transcendentală/misterioasă a răului și reflecția sa literară;
4.3. Expresia ideologică a răului: hybris ul dezumanizării și distopii ale postumanului;
Bibliografie
Constantin Ivanov (n. 1986, Glodeni, R. Moldova) este cercetător la Institutul de Filologie Română „B.P.-Hasdeu” (R. Moldova) și membru al Centrului de cercetare a imaginarului „Phantasma” de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Licențiat în științe umanistice (română-greacă) la Facultatea de Litere a Universității de Stat din Moldova (2010), a urmat un masterat în domeniul literaturii comparate și antropologiei culturale la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, iar în 2021 și-a susținut lucrarea de doctorat în filologie „Expresia răului în literatura română (Ion Creangă, Mircea Eliade, Vasile Vasilace, Savatie Baștovoi etc.)”.