Descriere
Sumar
Despre autori
Volumul de față reunește o serie de texte din domenii diferite – de la științe politice, istorie, la filosofie politică, teologie și estetică – care gravitează în jurul problematicii seriozității jocului. Cele nouă studii, alături de introducere, asumă dintr-o perspectivă multidisciplinară ideea întrepătrunderii dintre câmpul seriozității și cel al jocului, fie sub forma contribuției celui de-al doilea la constituirea primului, fie sub forma mai laxă a debordării jocului în câmpul seriozității. Demersul de a strânge laolaltă o sumă de reflecții asupra raportului – de complementaritate, de opoziție? – dintre joc și seriozitate a fost prilejuit de organizarea conferinței „Seriozitatea jocului”, în 2014, la Iași, de către Centrul de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie Practică al Universității „Alexandru Ioan Cuza”, cu participarea profesorilor și cercetărilor din diverse medii universitare românești.
Multiplele seriozităţi ale jocului: introducere (DIANA MĂRGĂRIT și CIPRIAN JELER);
Scală și controversă: cazul jocului de întrajutorare Caritas, 1992-1994,
ANDRADA ISTRATE;
Dimensiunea ludică a activităţii serviciilor secrete în perioada Războiului Rece,
ALINA ILINCA, LIVIU-MARIUS BEJENARU;
Jocuri de limbaj, relaţii de putere. Foucault și formele juridice,
CORNELIU BÎLBĂ;
Joc, alegere raţională și decizionism,
BOGDAN CONSTANTIN MIHĂILESCU;
Protestul ca partidă de biliard. Jocul contestării și confruntării în România recentă,
DIANA MĂRGĂRIT;
Este ciclismul (doar) un sport?,
CIPRIAN JELER;
Logos Ludens,
FLORIN CRÎȘMĂREANU;
Conceptul de „joc” în estetica lui Schiller,
ȘTEFAN-SEBASTIAN MAFTEI;
O radiografie a ludicului în proiectele contemporane de artă vizuală
RALUCA OANCEA;
Note despre autori;
Abstracts and keywords
Diana Mărgărit (1983, Brașov) este conferențiară doctor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, în cadrul Departamentului de Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene, Iași, România, unde predă cursuri de mișcări sociale, ideologii politice, organizații internaționale și politici comparate. De asemenea, este cercetătoare postdoctorală afiliată Universității „Babeș-Bolyai”, în cadrul proiectului internațional Prodem Protests and Democracy: How Movement Parties, Social Movements and Active Citizens are Reshaping Europe. A scris Pe culmile democrației. De la statul-națiune la sfera globală (2013) și, împreună cu A. Carpinschi, Organizațiile internaționale (2011). De asemenea, a editat, împreună cu A. Tofan, volumul Bestiarul puterii (2014). Domeniile sale de interes sunt mișcările sociale în secolul al XXI-lea, în special fenomenul protestatar românesc începând cu 2012, acțiune și organizare la nivelul societății civile, raportul cetățean-stat, artă-civism-contestare. A conferențiat și publicat articole/studii despre diverse mișcări sociale recente, precum și despre protestele românești din ultimii ani.
Ciprian Jeler (n. 1979, Cluj-Napoca) este cercetător la Departamentul de Științe Socio-Umane din cadrul Institutului de Cercetări Interdisciplinare al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Este doctor în filosofie al universităților „Charles de Gaulle”, Lille 3 și „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A scris Donner plus qu’on n’a. Eléments pour une théorie de l’action chez Bergson (Zeta Books, 2019) și a coordonat volumul Multilevel Selection and the Theory of Evolution: Historical and Conceptual Issues (Palgrave, 2018). Domeniile sale de interes sunt filosofia biologiei și filosofia franceză contemporană. În ultimii ani, a publicat articole în reviste precum: Biology & Philosophy, History and Philosophy of the Life Sciences, Biological Theory, Acta Biotheoretica și Human Studies.