Descriere
Sumar
Despre autori
Cartea este dedicată personalității renumitului sociolog Mihai Dinu Gheorghiu, profesor universitar doctor al Facultății de Psihologie și Știintele Educației și coordonator de doctorate în cadrul Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Volumul marchează întreaga activitate a lui Mihai Dinu Gheorghiu, profesor emerit al UAIC, a cărui carieră a evoluat în paralel în România și Franța (unde a susținut și doctoratul cu unul dintre cei mai importanți sociologi ai secolului XX, Pierre Bourdieu). Profesorul ieșean are contribuții importante și în publicistică și critică literară – Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul Ibrăileanu, romanul criticului (1981, Ed. Albatros, București; 2014, ed. a II-a, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași) și Premiul pentru cea mai bună carte de critică literară a anului acordat de Societatea „George Călinescu” pentru culegerea de cronici literare Reflexe condiționate (1983, Ed. Cartea Românească). În anul 2009 a primit Ordinul Meritul Cultural cu grad de Cavaler. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.
«Au delà de la grande diversité de ses objets de recherches, et de ses approches scientifiques, de son ouverture à de nouveaux questionnements, Mihai a en fait, me semble t il, des intérêts forts qu’il n’abandonne pas, mais au contraire creuse et incite à creuser. Je retiens notamment l’intérêt très grand qu’il manifeste pour les recherches comparatives entre sociétés et pays du Nord et du Sud, de l’Est et de l’Ouest. Comme Victor Karady, Mihai est un chercheur en sciences sociales international au sens que Marcel Mauss donnait à ce mot, celui qui ne nie pas la nation, mais la situe (Marcel Mauss, «L’internationalisme et les nations», 1920). Il relie les chercheurs en sciences sociales et les nations: la Roumanie, la France, l’Allemagne, la Bulgarie, la Hongrie, le Brésil, pour ne prendre que ces quelques exemples que j’ai pu accompagner, qui pratique l’internationalisme, et qui explore et incite à explorer de façon privilégiée et approfondie les processus et les phénomènes de censure, de reproduction, de reconversion et d’internationalisation.» (Monique de Saint Martin)
Mihai Dinu Gheorghiu în dialog cu Adrian Netedu;
Parcurs academic și lucrări publicate de Mihai Dinu Gheorghiu;
AMINTIRI, CONFESIUNI:
Monique de Saint Martin, Un chercheur «international» et comparatiste;
Lucette Labache, Chemins dans la recherche scientifique. Hommage à Mihai Gheorghiu;
Eliane Perrin, En l’honneur de Mihai Dinu Gheorghiu;
Julien Vaisman, Amintiri ieşene;
Michel Pinçon et Monique Pinçon Charlot, Le rendez vous d’Agapia;
Lucian Vasiliu, Confesiuni mihăilene;
Rose Marie Lagrave, Un passeur, un allié, un ami;
Luminiţa Mihaela Iacob, Mihai Dinu Gheorghiu – un asumat sociolog internaţional printre psihologi;
Mihaela Grasu, Profesorul Mihai Dinu Gheorghiu;
Liviu Antonesei, „Eu şi Mihai nu reuşim să ne despărţim de 40 de ani!” ;
Dominique Merllié, Note sur une traduction/adaptation. Lettre à un sociologue transfrontière;
Afrânio Garcia, Mihai Dinu Gheorghiu, un militant de l’internationalisme scientifique;
Elisabeta Stănciulescu, Amintiri;
CONTRIBUȚII DIVERSE:
Adrian Netedu, Mihai Dinu Gheorghiu şi revista Alma Mater/Dialog;
Luminiţa Mihaela Iacob, Gheorghe Iacob, Dinamica reprezentării sociale a României interbelice în contextul
centenarului Marii Uniri;
Marius Lazăr, Ontologia socială a lui Pierre Bourdieu între analiza de corespondenţă
şi teoria câmpului social;
Andrei Corbea Hoișie, Die deutschsprachige Literatur der Bukowina (1774 1914) oder wie
ein literarisches Feld entsteht und besteht;
Victor Karady, Uniates and Eastern Orthodox in primary schools
of the Carpathian Basin under the Dual Monarchy, a Socio Historical Note;
Ovidiu Gherasim Proca, Universitatea neoliberală: evaluare, alienare şi dependenţă;
Ciprian Iftimoaei, Cercetarea elitelor în Europa Centrală şi de Est;
Annie Barthélémy, Rousseau ou la modulation des interventions éducatives
au service du développement humain;
Jean Marie Barthélémy, Intensive et extensive, l’evolution comme phénomène de structure;
Anton Carpinschi, Universul suveran al vieţii interioare şi revelaţia „clipei eterne” ;
Gheorghe Cliveti, Istorie politică şi istorie culturală asupra modernităţii româneşti la A.D. Xenopol;
Versavia Curelaru, Focus grupul în cercetarea educaţională;
Zoltán Tibori Szabó, Jefuirea deităţii;
Magda Cârneci, PEN International – PEN România la aniversare;
Ioana Cîrstocea, Un individ sub lupa sistemului. Studiu de caz asupra controlului biografic comunist
în România anilor 1960 1970;
Mihai Dinu Gheorghiu, Frédéric Moatty, La tarification à l’activité (T2A): catégorisation des activités hospitalières
et contenu du travail soignant;
Liviu Rotman, Minoritățile naţionale în comunismul românesc;
Lucian Nastasă Kovács, Evreii din România şi conservarea identităţii prin educaţie;
Ecaterina Fodor, După chipul şi asemănarea – despre cum au devenit ultimele
păduri seculare ale României o problemă socială;
Radu Neculau, Contradiction in Praxis: Rahel Jaeggi and the Project
of an Immanent Critique of Society;
Mihai Curelaru, Perseverenţa în credinţe;
Zoltán Rostás, Când s a dat drumul la peisaj? Reflecţii răzleţe despre trecutul din prezent;
Constantin Pricop, Privire în actualitate;
Ovidiu Pecican, Mihail Sebastian şi reflecţiile sale asupra romanului;
Camelia Crăciun, Memorialistica lui Emil Dorian şi chestiunea „dublului standard” ;
Elisabeta Stănciulescu, Individualisme et société (post)communiste. Repères pour une grounded theory;
Mihaela Grasu, Bricolaj în educaţia copiilor cu tulburări din spectrul autist;
Jean Pierre Faguer, «Creuser l’intime». Les implications relationnelles d’un entretien filmé;
Michael Shafir, Iliberalism şi guvernanţă în Uniunea Europeană;
Simona Corlan-Ioan, En Roumanie, autour de l’Afrique;
Abel Kouvouama, État, pratiques d’acteurs et recompositions politiques en Afrique centrale:
l’exemple du Congo Brazzaville;
Svetla Koleva, Africa in Eastern and Western European Social Sciences in the 1960s-1980s: from the neglected difference to the production of indifference;
Ștefan Ungurean, Romanul „Răscoala” (Liviu Rebreanu) într o citire postmodernă (partea I) ;
Grazia Scarfò Ghellab, L’enseignement supérieur marocain au service du développement humain.
Ou l’impossible quadrature du cercle;
Septimiu Chelcea, Globalizarea, mâncarea etnică şi neofobia alimentară;
Corina Iosif, Adrian T. Sîrbu, Culturi locale şi politici ale statului: practici agricole
şi mediatizare în România interbelică;
William Totok, Un cosmopolit incomod: Zoltán Franyó;
FOTOGRAFII, DOCUMENTE, AMINTIRI;
Contributori.
Adrian Netedu este doctor în sociologie (teza cu titlul „Dimensiunea socială a procesului decizional”) şi profesor universitar în cadrul Departamentului de Sociologie şi Asistenţă Socială, Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. A fost bursier postdoctoral al Academiei Române cu tema „Absolvenții de studii superioare şi piața muncii”. Principalele sale domenii de interes vizează statistica socială, demografia, teorii sociologice contemporane, sociologie urbană, metodologie sociologică. Dintre volumele de autor amintim „Demografie şi sociologia populaţiilor” (Editura UAIC, 2016) şi „Informatică şi analiza datelor” (Editura UAIC, 2016). Este autor sau coautor al unor capitole din vol. „Recent Trends in Social Systems: Quantitative Theories and Quantitative Models (Studies in Systems, Decision and Control)” [A. Maturo, S. Hosková-Mayerová, D.-T. Soitu, J. Kacprzyk., eds.], Springer, 2016, sau în vol. „Étudier à l’Est. Expériences de diplômés africains” [Monique de Saint Martin, Grazia Scarfo Ghellab, Kamal Mellakh eds.], Ed. Karthala, France, 2015. A fost membru în mai multe proiecte de cercetare de anvergură naţională şi internaţională. Este autor a diverse rapoarte de cercetare pentru ONG-uri sau instituţii de specialitate.
