Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Complus
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Doctoralia
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Estetică și studii vizuale
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Hermenia
Historica
Historica Dagesh
Iberica
Imago Mundi
In Honorem
Istorie modernă și memorie culturală
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Parenting
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Transdisciplinaria
World Literature
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Rezultatele căutării pentru "ultimele aparitii" /

Aspectul psihologic al războiului

D. Caracostea

Data apariției: 26.08.2015

Domeniu: Filosofie şi Ştiinţe sociale / Psihologie

Colecție: ---

ISBN: 978-606-714-105-4

Nr. pagini: 281

Format: 14,7 x 20,5 cm.

--- LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Ediţie revăzută, studiu introductiv, note şi bibliografie de Eugenia Bîrlea. Prefață de Ioana Bot.
Volumul de faţă restituie una dintre cele mai puţin cunoscute scrieri ale lui Dumitru Caracostea. Autorul este, el însuşi, o figură a ideilor literare româneşti intrată de mult într-un con de uitare nedrept, înainte de toate, cu peisajul ideilor literare din singura perioadă de normalitate pe care o cunoaşte lumea românească a secolului trecut – perioada interbelică.

Studiu introductiv. Armata română și Școala Superioară de Război în pragul primei conflagrații mondiale; Aspectul psihologic al războiului - Psihologia ca fundament al artei de a cunoaşte şi conduce, Factorii sufleteşti ai înfrângerii: I. Locul emoţiilor şi al instinctului de conservare în viaţa sufletească II. Frica şi prilejurile care o sporesc; Factorii sufleteşti ai victoriei: I. După înfrângere II. Instinctele de proprietate şi de familie. Nevoia de dreptate socială II. Deprinderea şi automatizarea mişcărilor IV. Conştiinţa solidarităţii V. Şeful VI. Prevenirea… VII. Ura VIII. Interpretarea psihologică a unei lupte celebre IX. O şcoală militară în timpul refacerii X. Onoarea şi datoria XI. Psihologia mulţimii XII. Experienţa religioasă a războiului

Dumitru Caracostea (1879-1964), critic și istoric literar, a fost elev al lui Titu Maiorescu și profesor de literatură română la Universitatea din București. A fost, de asemenea, fondatorul Institutului de Istorie Literară și Folclor (1933), director al Fundațiilor Regale pentru Literatură și Artă (1941-1944). Deși principalele mize ale studiilor sale (majoritatea, publicate în perioada interbelică) sunt de domeniul teoriei literare, D. Caracostea a rămas în percepția istoriei noastre literare mai degrabă ca eminescolog (Arta cuvântului la Eminescu, 1938; Simbolurile lui Eminescu, 1939; Creativitatea eminesciană, 1943), stilistician (Expresivitatea limbii române, 1942) și folclorist (Miorița în Moldova, Muntenia și Oltenia, 1924; Balada poporană română, 1932; Poezia tradițională română, I-II, 1969). Pus la index sau citat cu reticență în perioada comunistă (din cauza opțiunilor sale politice, pentru care a și fost arestat și deținut în închisoarea de la Sighet, fără a fi judecat, între 1950 și 1955), el este autorul unor conceptualizări deosebit de interesante pentru teoria formalismului interbelic, prin care ideile literare românești ating un punct maxim de înnoire.