Descriere
Sumar
Despre autori
Lucrarea prezintă o imagine în diacronie a influenței grecești asupra terminologiei juridico-administrativ românești, începând cu Pravila lui Vasile Lupu (Carte Românească de Învățătură, 1646) și terminând cu Condica Criminalicească (1820/1826).
Într-o cercetare de detaliu, extrem de laborioasă, prima de acest fel din literatura de specialitate, au fost atent fișate opt texte de lege, Cartea românească de învăţătură şi Îndreptarea legii, primele coduri civile tipărite în limba română în veacul al XVII-lea, Pravilniceasca condică şi Sobornicescul hrisov, scrieri juridice din veacul al XVIII-lea, Manualul juridic al lui Andronachi Donici, Codul Calimach, Legiuirea Caragea şi Condica criminalicească, bazele primei modernizări a codurilor de lege produse în primele decenii din veacul al XIX-lea. A fost urmărită în aceste surse, studiate pentru prima dată împreună, atestarea unor termeni sau sintagme terminologice cu etimon sau cu model (neo)grecesc. Cercetare detaliată, efectuată pe baza unui inventar foarte bogat al împrumuturilor şi calcurilor cu bază (neo)grecească, utilizate în vechile texte de lege româneşti, tipărite sau redactate în perioada 1646-1826, lucrarea merită din plin atenţia cercetătorilor vechii noastre limbi literare.
prof. univ. dr. Gheorghe Chivu, membru corespondent al Academiei Române
Primul fapt pe care îl observăm în această scriere este existența unei concepții teoretice sistemic edificate și structurate, pe temeiul unei bibliografii atent elaborate și selectate. Apoi, remarcăm aplicarea cu succes a unei metode eficiente de analiză și interpretare a materialului, ceea ce arată capacitatea autoarei de a ordona elementele temei conform unui plan elaborat pe baza unor criterii supuse cerințelor cercetării științifice, precum și buna familiarizare cu tema, cu teoriile proprii și conexe acesteia, dar și buna cunoaștere a operațiunilor și a etapelor necesare procesării unui astfel de material, conferind coerență lucrării și soliditate cercetării. Analizele și interpretările operate de către autoare sunt bine fundamentate – sub aspectul bazelor teoretice, al cunoaşterii materialului şi al stăpânirii tehnicilor de lucru – și totodată redate în modalități care la conferă validitate – prin calitate și eficiență –, deopotrivă conferind credibilitate discursului ştiinţific.
prof. univ. dr. Alexandru Gafton, decanul Facultății de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Prefață;
Sigle și abrevieri;
PARTEA I. CADRUL TEORETIC:
CAPITOLUL I. SINCRONIE VS. DIACRONIE ÎN STUDIUL LINGVISTIC:
1. Sincronie și diacronie în terminologie;
2. Variația în terminologie:
2.1. Parametri pentru evaluarea diacronică a termenilor:
2.1.1. Metafora terminologică;
2.1.2. Inovație, acomodare, „învechire” și dispariție;
2.1.3. Frecvența termenilor din perspectivă diacronică;
2.1.4. Omogenitatea în timp a termenilor;
3. Corpusul de texte avut în vedere:
3.1. Circumscrierea termenilor juridico-administrativi;
3.2. Organizarea materialului rezultat;
4. Concluzii;
CAPITOLUL al II-lea. TERMENUL – UNITATE LEXICALĂ
ȘI TERMINOLOGICĂ:
1. Opoziția termen‒cuvânt:
1.1. Definiția „termenului” din perspectiva domeniului de apartenență;
1.2. Terminologia internă / normativă vs. terminologia descriptiv-lingvistică:
1.2.1. Terminologia internă;
1.2.2. Terminologia externă sau descriptiv lingvistică;
1.3. Interdisciplinaritatea terminologiei:
1.3.1. Considerații generale;
1.3.2. Interdisciplinaritatea în terminologia juridico-administrativă românească din perioada 1640-1826;
1.3.3. Tipuri de interdisciplinaritate;
2. Concluzii;
CAPITOLUL al III-lea. FORMAREA TERMENILOR:
1. Mijloace externe (împrumutul);
2. Mijloace interne;
3. Calcul lingvistic;
4. Concluzii;
CAPITOLUL al IV-lea. LIMBAJUL JURIDICO-ADMINISTRATIV CA STIL . 69
1. Stilurile funcționale:
1.1. Stilul juridico-administrativ:
1.1.1. Perioada 1532-1640:
1.1.1.a. Tipuri de texte juridico-administrative;
1.1.1.b. Caracteristici terminologice ale textelor juridico-administrative;
1.1.2. Perioada 1640-1780:
1.1.2.a. Tipuri de texte juridico-administrative;
1.1.2.b. Caracteristici terminologice ale textelor juridico-administrative;
1.1.3. Perioada 1780-1826:
1.1.3.a. Tipuri de texte juridico-administrative:
1.1.3.b. Caracteristici terminologice ale textelor juridico-administrative;
2. Concluzii;
CAPITOLUL al V-lea. MODALITĂȚI DE ORGANIZARE A LEXICULUI
JURIDICO-ADMINISTRATIV:
1. Particularități ale terminologiei juridice;
2. Tipuri de relații semantice în terminologia juridico-administrativă a perioadei
1640-1826:
2.1. Polisemia în terminologia juridico-administrativă:
2.1.1. Polisemia interdomenială;
2.1.2. Polisemia intradomenială;
2.1.3. Polisemia extradomenială;
2.2. Sinonimia în terminologia juridico-administrativă:
2.2.1. Sinonimia fonetică;
2.2.2. Sinonimia terminologică;
2.2.3. Sinonimia frazeologică;
2.2.4. Sinonimia termino-frazeologică;
2.3. Câmpuri lexico-semantice în terminologia juridico-administrativă;
2.4. Hiperonimie și hiponimie în terminologia juridico-administrativă;
2.5. Omonimia în terminologia juridico-administrativă;
2.6. Antonimia în terminologia juridico-administrativă;
3. Concluzii;
CAPITOLUL al VI-lea. TRADUCEREA TERMINOLOGIEI
JURIDICO-ADMINISTRATIVE:
1. Considerații generale privind actul traducerii și direcții teoretice;
2. Variația în traducere;
3. Aportul analizei contrastive la evaluarea echivalenței în traducere;
4. Aportul traducerii la formarea terminologiilor;
5. Traducerea în țările române (Moldova, Țara Românească):
5.1. Considerații generale;
5.2. Traducerea juridică în țările române (Moldova, Țara Românească);
5.3. Traducătorul textelor juridico-administrative în țările române
(Moldova, Țara Românească);
6. Concluzii;
CAPITOLUL al VII-lea. INFLUENȚA GREACĂ ÎN TERMINOLOGIA
JURIDICO-ADMINISTRATIVĂ ROMÂNEASCĂ:
1. Limba greacă. Scurtă prezentare:
2. Contactul limbii române cu limba greacă:
2.1. Periodizarea contactului lingvistic:
2.1.1. Contact lingvistic indirect;
2.1.2. Contact lingvistic direct:
2.1.2.a. Apogeul influenței grecești directe;
2.1.2.b. Bilingvism sau lingua franca în timpul domniilor fanariote?;
3. Influența greacă în terminologia juridico-administrativă românească:
3.1. Surse juridice romano-bizantine;
3.2. Lucrări juridico-administrative de influență bizantină în țările române
(Moldova, Țara Românească):
3.2.1. De influență indirectă;
3.2.2. De influență directă;
3.3. Influența bizantină în terminologia juridico-administrativă românească:
3.3.1. Termeni juridico-administrativi intrați prin intermediul
limbii slave vechi;
3.3.2. Termeni juridico-administrativi intrați direct;
3.3.3. Termeni juridico-administrativi grecești de sorginte latino-romanică;
4. Concluzii;
PARTEA a II-a. INVENTARUL TERMENILOR
JURIDICO-ADMINISTRATIVI DE ORIGINE (NEO)GREACĂ:
CAPITOLUL al VIII-lea. ÎMPRUMUTURI ȘI CALCURI DE ORIGINE
(NEO)GREACĂ:
1. Carte românească de învățătură (CRÎ):
1.1. Împrumuturi;
1.2. Calcuri:
1.2.1. Calcuri lexicale;
1.2.2. Calcuri frazeologice;
1.3. Frecvența împrumuturilor și a calcurilor:
1.4. Omogenitatea în timp a împrumuturilor și a calcurilor;
2. Îndreptarea legii (ÎL):
2.1. Împrumuturi;
2.2. Calcuri;
2.3. Frecvența împrumuturilor și a calcurilor;
2.4. Omogenitatea în timp a împrumuturilor și a calcurilor;
3. Pravilniceasca condică (PC):
3.1. Împrumuturi;
3.2. Calcuri:
3.2.1. Calcuri lexicale;
3.2.2. Calcuri frazeologice;
3.3. Frecvența împrumuturilor și a calcurilor;
3.4. Omogenitatea în timp a împrumuturilor și a calcurilor;
4. Sobornicescul Hrisov (SH):
4.1. Împrumuturi;
4.2. Calcuri:
4.2.1. Calcuri lexicale;
4.2.2. Calcuri frazeologice;
4.3. Frecvența împrumuturilor și a calcurilor;
4.4. Omogenitatea în timp a împrumuturilor și a calcurilor;
5. Manualul Donici (MD):
5.1. Împrumuturi;
5.2. Calcuri;
5.3. Frecvența împrumuturilor și a calcurilor;
5.4. Omogenitatea în timp a împrumuturilor și a calcurilor;
6. Codica țivilă a Moldovii – Codul Calimach (CC):
6.1. Împrumuturi;
6.2. Calcuri:
6.2.1. Calcuri lexicale;
6.2.2. Calcuri frazeologice;
6.3. Frecvența împrumuturilor și a calcurilor;
6.4. Omogenitatea în timp a împrumuturilor și a calcurilor;
7. Legiuirea Caragea (LC):
7.1. Împrumuturi;
7.2. Calcuri:
7.2.1. Calcuri lexicale;
7.2.2. Calcuri frazeologice;
7.3. Frecvența împrumuturilor și a calcurilor;
7.4. Omogenitatea în timp a împrumuturilor și a calcurilor;
8. Condica Criminalicească (Sturdza) (CcrS):
8.1. Împrumuturi;
8.2. Calcuri;
8.3. Frecvența împrumuturilor și a calcurilor;
8.4. Omogenitatea în timp a împrumuturilor și a calcurilor;
CAPITOLUL al IX-lea. ANALIZA INVENTARULUI
DE TERMENI REZULTAT . 309
1. Studiu de caz ‒ câmpul lexico-semantic al înscrisurilor în diacronie:
1.1. Polisemia în câmpul lexico-semantic al înscrisurilor;
1.2. Sinonimia în câmpul lexico-semantic al înscrisurilor;
1.3. Hiperonimia și hiponimia în câmpul lexico-semantic al înscrisurilor;
1.4. Omonimia în câmpul lexico-semantic al înscrisurilor;
1.5. Antonimia în câmpul lexico-semantic al înscrisurilor;
1.6. Lexic de Specialitate Interdisciplinar;
2. Analiză paradigmatico-sintagmatică a unor termeni aflați în diverse tipuri de relații
semantice în cadrul câmpului semantic al înscrisurilor:
2.1. Termeni care marchează polisemia intradomenială în câmpul înscrisurilor:
2.1.1. Catagrafie:
2.1.1.a. Analiza paradigmatică;
2.1.1.b. Analiza sintagmatică;
2.1.2. Catastif:
2.1.2.a. Analiza paradigmatică;
2.1.2.b. Analiza sintagmatică;
2.2. Termeni care marchează polisemia intradomenială, dar și omonimia
în câmpul înscrisurilor:
2.2.1. Anaforá:
2.2.1.a. Analiza paradigmatică;
2.2.1.b. Analiza sintagmatică;
2.2.2. Pitac:
2.2.2.a. Analiza paradigmatică;
2.2.2.b. Analiza sintagmatică;
2.3. Termeni care marchează polisemia interdomenială, dar și omonimia
în câmpul înscrisurilor:
2.3.1. Practicá:
2.3.1.a. Analiză paradigmatică;
2.3.1.b Analiză sintagmatică;
2.4. Termeni care marchează omonimia în câmpul înscrisurilor:
2.4.1. Martiricón:
2.4.1.a. Analiza paradigmatică;
2.4.1.b. Analiza sintagmatică;
3. Concluzii;
CONCLUZII GENERALE;
BIBLIOGRAFIE;
ANEXA 1. Câmpuri lexico-semantice;
ANEXA 2. Diferențe între Carte românească de învățătură și Îndreptarea legii;
GLOSAR;
INDICE NUME
Ionela-Diana Cărburean (n. 1978, Iași) este doctor în Filologie din anul 2018, titlul obținut în cadrul Universității din București, Facultatea de Litere, Departamentul de Lingvistică, cu o teză de doctorat ce poartă titlul prezentei lucrări. A absolvit Facultatea de Litere (Limbi clasice: Latină – Greacă veche) din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (2001), dar și Facultatea de Limbi și Literaturi străine (Neogreacă – Engleză) din cadrul Universității din București (2008), cea din urmă fiind continuată cu un master în traducerea textului literar contemporan, specializarea neogreacă (2012), tot în cadrul Universității din București. În perioada studiilor a beneficiat de burse de studiu în cadrul Universității „Aristotel” din Salonic (Grecia). A urmat cursuri de perfecționare postuniversitare în cadrul Facultății de Teologie a Universității „Aristotel” din Salonic. A participat la numeroase simpozioane și conferințe științifice naționale și internaționale, a publicat o serie de articole în reviste de specialitate, dar și recenzii. Este traducător autorizat pentru limba greacă modernă, publicând o serie de traduceri literare: Kostas Asimakopoulos, Frunze risipite ale vieții mele, Ed. Omonia, București (traducere colectivă alături de Elena Lazăr, Cornelia Mitea) (2015); traducerea comentariilor la opera Sfântului Nectarie din Eghina, Morala creștină, Apanta – Opera completa Ed. Doxologia, Iași (2013); Dimosthenis Kourtovic, Savârșitu-s-a, Ed. Omonia, București (traducere colectivă) (2012); numeroase traduceri de poezie neoelenă (Nikos Kavvadias, Haris Vlavianos și Demetra Christodoulou) în revista „Orizont literar contemporan”; Monografia comunității elene din Constanța (traducere din katharevousa), Ed. Uniunii Elene din România, București; a tradus din limba română în limba greacă benzile desenate semnate Gheorghe Vîrtosu, Η καρδιά ενός μικρού βατράχου. Τόμος Α’ (O inimă de broscuță, vol. I), Ed. Adenium, Iași (2016).
