Descriere
Sumar
Despre autori
Prezentul volum reunește contribuțiile unor participanți la două sesiuni ale conferinței „Gânditori români în cultura universală”, desfășurate în anii 2017, respectiv 2018, organizate de Departamentul de Formare pentru Cariera Didactică și Științe Socio-Umane din cadrul Universității Politehnica din București, Facultatea de Filosofie din București și Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu Motru” al Academiei Române. Conferința națională „Gânditori români în cultura universală” și-a propus, pentru întâia dată la un nivel național organizat, să deceleze contribuțiile filosofilor, sociologilor, politologilor și psihologilor români la cultura universală. Conferința s-a bucurat de prezența unor profesori și cercetători de prestigiu, a unor doctori și doctoranzi care nu au ezitat să aducă în discuție și probleme pe care, de obicei, ne ferim să le abordăm – obișnuiți fiind să ne tratăm contribuțiile noastre științifice la nivel local și minor.
Cuvânt înainte (Horia Vicențiu Pătrașcu);
Ștefan Afloroaei, Genealogie culturală și înțelegere de sine;
Viorel Cernica, Reguli de construcție a ipotezelor în filosofia românească;
Cristian Iftode, Cum va arăta filosofia românească de mâine? ;
Petru Bejan, Victor Ieronim Stoichiță – interpret al imaginii;
Mihaela Pop, Câteva aspecte ale „impurității artei” în gândirea lui Ion Ianoși;
Horia Vicențiu Pătrașcu, Situația spiritului în lumea de astăzi. De la tripartiție la dualism psihic;
Cornel Florin Moraru, Metoda comparației meontologice. Prolegomenele unui dialog între filosofia românească și cea occidentală;
Ramona Ardelean, Cum putem gândi unitar și moral complementaritatea contradictorie sau terțul inclus la Ștefan Lupașcu;
Leria Ileana Boroș, Mircea Florian despre rolul filosofiei;
Mircea Toboșaru, Comunitatea și unitatea politică teritorială;
Adrian Claudiu Stoica, Nicolae Iorga și Primul Război Mondial;
Beatrice Adriana Balgiu, Ideea de educaţie la Mircea Florian;
Leonid Dragomir, Metafizica de tinerețe a lui Mihai Șora;
Elena Tîrziman, Maria Micle, Personalități din domeniile științei cărții și științei bibliotecii în paginile revistei „Biblioteca” în cei 70 de ani de apariție neîntreruptă;
Horia Cinteză, Trăirea identitara de a fi român ‒ aplicație la protocronism;
Ovidiu Caraiani, Are there good and bad identities? On a dilemma of Romanian political culture;
Adam Coman, Foreigners at Home – Four Israeli writers from Bucovina.
Horia Vicențiu Pătrașcu (n. 1976) este lector în cadrul Departamentului pentru Formare Didactică și Științe Socio-Umane, Universitatea Politehnica din București. Susține cursuri de filosofie cognitivistă, filosofia culturii, filosofia culturii tehnice, strategii de comunicare, identitate europeană, comunicare interculturală. Cărți publicate: Idealul Valah. Sondări în psihologia abisală a poporului român (2017), Pustiul binelui. Eseuri filosofice (2017), Terapia prin Cioran. Forța gândirii negative (2014), Sentimentul metafizic al tristeții (2010), Singur printre români (2009), Despre urât și alți demoni. Reflecții și exclamații (2005), Sine retractatione (2001). În colaborare: Ionuț Horeanu și Horia Pătrașcu (coord.), Noi perspective asupra operei lui Ștefan Zeletin (2014). Studii în volume colective: Le Grognard, Death and Anti-Death, Volume 9: One Hundred Years After Wilhelm Dilthey (1833-1911) (Death & Anti-Death), Bestiarul puterii (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2014), Imagine și text (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2013), Sensuri ale corpului (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2011).