Descriere
Sumar
Despre autori
Volumul reliefează faptul că ideile estetice, aşa cum sunt prezentate în Critica facultății de judecare de Immanuel Kant, corelate cu imaginaţia creatoare din care provin, ar putea constitui chiar şi astăzi o caracteristică a operelor de artă autentice. Creatorul autentic prin excelență este geniul, a cărui imaginație va converti arta într-o artă demnă de admirat, datorită jocului ideilor estetice. Esența volumului constă în sublinierea importanței părții sensibile a unui om, adică a părții estetice, atât de necesară și atât de ocolită de majoritatea dintre noi.
Nota autorului;
Introducere;
Capitolul I: Teorii ale esteticii:
1.1. Definirea principalelor concepte; 1.2. Gnoseologia ca estetică la Alexander Baumgarten: 1.2.1. Kritik der Urteilskraft – o sintagmă intraductibilă; 1.2.2. Despre Common Sense ca universalizare a gustului;
Capitolul al II-lea: Teorii ale imaginației:
2.1 Perspective kantiene asupra imaginației; 2.2. Imaginația în Criticile lui Immanuel Kant; 2.2.1. Imaginație versus intuiție. Aspecte transcendentale în creativitate; 2.2.2. Ipostaze ale imaginației în raport cu intelectul; 2.2.3. Imaginație, fantezie, reprezentare. Asemănări și deosebiri; 2.2.4. De la imaginația reproductivă la imaginația productivă; 2.2.4.1. Rolul imaginației creatoare în estetica kantiană; 2.2.4.2. Inconștientul creator ca izvor al imaginației (creatoare). Ideea normală estetică versus ideea rațiunii; 2.2.4.3. Perspective creative la Kant și Schelling. Conștientul versus inconștientul;
Capitolul al III-lea: Importanța geniului în actul creator:
3.1. Semnificația etimologică a termenului geniu; 3.2. Geniul în limitele rațiunii kantiene: 3.2.1. „Agerimea productivă” – sursă a imaginației; 3.2.2. Imaginația în sfera geniului. Luciditate și creație; 3.3. Legătura critică dintre geniu și gust; 3.4. Geniu versus talent; 3.5. Geniu, natură, cultură și artă: 3.5.1. Latura psihologică a geniului în viziunea lui Lucian Blaga; 3.5.2. Perspectiva psihologică a geniului creator la Arthur Schopenhauer; 3.5.3. Memorie și imaginație maladivă la Immanuel Kant; 3.5.3.1. Imaginația ca mijloc de formare a memoriei axiologice; 3.5.3.2. Amenințări la adresa sensibilității; 3.5.3.3. Bolile sufletului ca factor creativ; 3.5.4. Despre geniul superficial la Immanuel Kant și Friedrich Nietzsche; 3.6. Geniul ca purtător de Weltanschauung: 3.6.1. Geniu și Weltanschauung; 3.6.2. Contemplarea și intuirea lumii; 3.6.3. Exemple din istoria artei;
Capitolul al IV-lea: Kant și romantismul:
4.1. Definirea termenului romantism; 4.2. Romantismul în spațiul german; 4.2.1. Romantismul ca receptare a Idealismului german; 4.2.2. Reacția lui Kant la adresa Romantismului german; 4.2.3. Immanuel Kant – sursă a Romantismului german; 4.2.4 Depășirea limitei lăuntrice în filosofia lui Kant sau despre imaginația ca formă de depășire a sinelui; 4.3. Imaginația romantică ca imaginație creatoare; 4.3.1. Definiții ale imaginației în sfera romantică; 4.3.2. Ce este imaginația romantică ca o imaginație creatoare?; 4.3.3. Rolul iluziilor și al „puterilor invizibile” în imaginația romantică; 4.4 Naivitate și autenticitate. Perspective romantice;
Capitolul al V-lea: Arta ca joc al ideilor estetice:
5.1. Definiții ale artei și jocului; 5.2. Arta în filosofia lui Immanuel Kant și Friedrich Schelling; 5.3. Arta frumoasă – arta ideilor estetice: 5.3.1. Geniul în crearea artei frumoase: 5.3.1.1. Problema originalității și a entuziasmului în actul creator; 5.3.1.2. Momentele astrale ale unui geniu; 5.4. Principiile estetice la Friedrich Schiller; 5.4.1. Imaginația și ideile estetice – mijloace de educație a neamului omenesc; 5.4.2. Libertatea – forța creatoare a jocului ideilor estetice; 5.5. Poezia între romantism, joc și arta frumoasă; 5.6. Opera de artă versus producție; 5.7. Opera de artă ca suport al memoriei axiologice: 5.7.1. Creaţie şi memorie; 5.7.2. Gustul şi ideile estetice;
Concluzie; Bibliografie
Eugenia Zaițev (n. 1990, Drochia, Rep. Moldova) este asistent asociat dr. la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (seminarul de Comunicare Interculturală).
Doctor în Filosofie la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, domeniul Filosofia Culturii și Axiologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A participat la conferințe naționale și internaționale cu subiecte din domeniul filosofic, cultural și artistic. A contribuit la organizări de evenimente științifice și a fost asistent de cercetare științifică în cadrul proiectului internațional de cercetare HeAT (Heritage and Threat), Orizont 2020 nr. 17/2016. Are publicate câteva articole științifice în reviste de specialitate din țară și din străinătate. Este coeditor al volumului Memorie axiologică și Weltanschauung, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Iași, 2017.
Domeniile de interes: Estetica, Filosofia Culturii și Axiologia, Comunicarea Interculturală.
