Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Complus
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Doctoralia
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Estetică și studii vizuale
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Hermenia
Historica
Historica Dagesh
Iberica
Imago Mundi
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Parenting
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Transdisciplinaria
Word Literature
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Ultimele apariții /

LEX ORANDI. Studii de teologie liturgică

Preot Lucian Vasile Petroaia

Data apariției: 04.11.2021

Domeniu: Filosofie şi Ştiinţe sociale / Teologie

Colecție: ---

ISBN: 978-606-714-666-0

Nr. pagini: 542

Format: 14,7 x 20,5 cm.

39.00 LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Prefață de Pr. prof. univ. dr. Viorel Sava și Pr. conf. univ. dr. Lucian Farcașiu.
Volumul conţine 12 studii privind teme de teologie liturgică, unul dintre cele mai frumoase subdomenii ale teologiei ortodoxe. Studiile ating subiecte clasice ale teologiei liturgice: Sfânta Liturghie, Sfintele Taine, sfintele ierurgii, simbolistica locaşului de cult ortodox, cartea de cult din patrimoniul românesc, cartea teologică din zona Dunării de Jos (sec. XIX-XXI). Tratarea subiectelor urmăreşte trei coordonate: 1. completarea unor „spaţii albe” din domeniul de cercetare al teologiei liturgice; 2. actualizarea abordărilor, în lumina ultimelor cercetări; 3. aplicarea rezultatelor cercetării la nivelul de înţelegere şi la trebuinţele spirituale ale creştinului de la început de mileniu III.

«Tematica volumului este diversă. (...) Temele de istoriografie liturgică şi cele de teologie şi spiritualitate liturgică alternează cu elementele de exegeză, de rânduială şi de practică liturgică. Apreciem, în mod deosebit, pe de o parte, faptul că autorul acestor studii, părintele conferenţiar doctor Lucian Petroaia, este preocupat de tratarea unor teme de mare actualitate, delicate atunci când este pus în situaţia de a răspunde printr-un text ştiinţific, dar care, atât în tradiţia ortodoxă românească, cât şi în alte tradiţii ortodoxe, generează discuţii, uneori controverse, şi îşi aşteaptă soluţionarea (...). Textele propuse sunt scrise într-un stil plăcut, care ascunde în spatele său un condeier talentat şi experimentat».
Pr. prof. univ. dr. Viorel Sava,
Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”,
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

„Un volum care îmbină armonios practica liturgică din viul vieţii de parohie, cu ştiinţa academică şi cercetarea teologico‑liturgică“ (Pr. prof. univ. dr. Viorel Sava);
„Un ghid liturgic şi catehetic folositor, deopotrivă, preoţilor și credincioșilor noștri“ (Pr. conf. univ. dr. Lucian Farcașiu);
Cuvântul‑înainte; Rânduiala Sfintelor Taine ale Botezului şi Mirungerii, în ediţiile româneşti ale Molitfelnicului: 1. Rânduielile ce se săvârşesc după naşterea pruncului, până la Botez: 1.1. Rânduiala „în ziua întâi”, la femeia lăuză; 1.2. Rugăciunile la femeia lăuză, în a opta zi de după naştere; 1.3. Rugăciunea „la însemnarea pruncului, când i se pune numele”; 1.4. Rugăciunea când femeia „leapădă pruncul”; 2. Rugăciuni la „facerea catehumenului”: 2.1. Exorcismele; 2.2. Lepădările de satana; 2.3. Mărturisirea dreptei credinţe; 2.4. „Unirea cu Hristos”; 3. Învăţătura despre Sfânta Taină a Botezului: 4. Slujba Sfântului Botez: 4.1. Partea introductivă. Sfinţirea apei; 4.2. Ungerea cu „untdelemnul bucuriei”; 4.3. Botezul pruncului – procedura şi formula liturgică; 4.4. Mirungerea; 4.5. Capitolul solemn; 4.6. Spălarea pruncului de mir; 4.7. Tunderea părului pruncului; 4.8. Împărtăşirea noului botezat; 5. Rânduiala Sfântului Botez pe scurt: 6. Rânduiala ce se săvârşeşte asupra mamei şi a pruncului, la 40 de zile de la naştere; 7. Alte rânduieli legate de Taina Botezului; 8. Câteva concluzii; Aspecte canonice, liturgice şi practice privind înmormântarea pruncilor nebotezaţi, în Biserica Ortodoxă: Preliminarii; 1. Câteva fundamente scripturistice şi argumente patristice şi canonice referitoare la tema „pruncul nou‑născut”; 2. Câteva argumente teologice în susţinerea posibilităţii şi necesităţii întocmirii unei slujbe de înmormântare pentru pruncii morţi nebotezaţi; 3. Alte argumente: referiri imnografice şi tradiţii populare legate de problema pruncilor trecuţi prematur la cele veşnice; 4. Problema înmormântării pruncilor nebotezaţi în alte Biserici Ortodoxe; 4.1. Practica Bisericii Ortodoxe a Greciei privind înmormântarea pruncilor nebotezaţi; 4.2. În Biserica Ortodoxă Rusă; 4.3. În Biserica Ortodoxă Sârbă; 4.4. În Biserica Ortodoxă Bulgară; 4.5. În Biserica Ortodoxă a Poloniei; 4.6. La românii din Basarabia şi Ucraina; 5. Un scurt istoric al problemei, în Biserica noastră; 6. Hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române privind înmormântarea pruncilor nebotezaţi; 7. Câteva concluzii; Canonul pentru primirea Sfintei Împărtăşanii: semnificaţii teologice şi sensuri imnografice: Preliminarii; 1. „Canonul (Rânduiala) Sfintei Împărtăşiri”, în iconomia Liturghierului: 1.1. Structura şi conţinutul „Rânduielii Sfintei Împărtăşiri”; 1.2. Autorii rugăciunilor din Canon; 1.3. Câteva repere privind prezenţa Canonului pentru Sfânta Împărtăşanie, în istoria Liturghierului tipărit în limba română; 2. Sensuri teologice în textul euhologic al Canonului pentru Sfânta Împărtăşanie: 2.1. Exprimări teologice-imnografice, în Canonul pentru primirea Sfintei Împărtăşanii, despre Mântuitorului Hristos euharistic; 2.2. Maica Domnului şi mijlocirea sa pentru noi, la Dumnezeiescul ei Fiu; 2.3. Invocarea şi rugăciunile sfinţilor pentru „învrednicirea” credincioşilor; 2.4. „Urcuşul” duhovnicesc al credinciosului chemat spre Sfântul Potir; 3. Concluzii; Rânduiala Logodnei şi a Sfintei Taine a Cununiei, în ediţiile româneşti ale Molitfelnicului: Preliminarii; 1. Pregătirea nunţii; 2. Rânduiala Logodnei: 2.1. Pregătirea şi partea de început; 2.2. Logodirea – procedura şi formula liturgică; 3. Învăţătura despre Taina Cununiei; 4. Slujba Cununiei: 4.1. Pregătirea pentru binecuvântarea mare; 4.2. Ectenia mare. Rugăciunile principale; 4.3. Cununarea mirilor – procedura şi formula liturgică; 4.4. Capitolul solemn al citirilor nou‑testamentare; 4.5. Ritualul „paharului mântuirii”; 4.6. Dănţuirea liturgică; 4.7. Ridicarea cununiilor; 4.8. Riturile finale. Otpustul; 5. Rugăciunea din a opta zi de după Cununie; 6. „Slujba la a doua Nuntă”; 7. Alte rânduieli legate de Taina Cununiei; 8. Rânduiala Cununiei după două Molitfelnice româneşti manuscrise; 9. În loc de concluzii; Slujba Sfântului Maslu – o analiză teologică‑liturgică: 1. Motivaţia unui studiu necesar. Succintă incursiune în teologia Tainei; 2. Argumente şi trimiteri biblice în slujba Sfântului Maslu; 3. Mântuitorul Iisus Hristos – Izvorul vindecării şi al iertării; 4. Mijlocirea Maicii Domnului; 5. Intercesiunea sfinţilor vindecători; 6. Puterea vindecătoare a Sfintei Cruci; 7. Rolul slujitorilor sfinţiţi în Taina Sfântului Maslu; 8. Materia Tainei – untdelemnul: „ungere”, „pecetluire”, „tămăduire”, „sfinţire”; 9. Concluzii; Rânduiala Sfintei Taine a Maslului în ediţiile româneşti ale Molitfelnicului şi în practica liturgică a altor Biserici: Argument pentru un studiu necesar; 1. Rânduiala slujbei Sfântului Maslu, în ediţiile româneşti ale Molitfelnicului – generalităţi; 2. Povăţuiri pentru preot, în legătură cu slujba Maslului; 3. Îndrumări tipiconale pentru preoţi, privind slujirea Sfântului Maslu; 4. Rânduiala Sfântului Maslu: 4.1. Rânduiala de început şi Canonul Sfântului Arsenie; 4.2. Binecuvântarea pentru începutul Sfintei Taine a Maslului; 4.3. Ectenia mare; 4.4. Rugăciunea sfinţirii untdelemnului; 4.5. Troparele de dinaintea primei pericope apostolice; 4.6. Pericopele apostolice; 4.7. Pericopele evanghelice; 4.8. Rugăciunea la ungerea bolnavului: formula liturgică a Tainei; 4.9. Ritualul liturgic de ungere a bolnavului, cu untdelemnul sfinţit; 4.10. Cele şapte rugăciuni ale Tainei; 4.11. Rugăciunea cu Evanghelia deschisă pe creştetul bolnavului; 4.12. Finalul slujbei Maslului. Otpustul; 5. Particularităţi ale rânduielii Sfântului Maslu în cărţile de cult ale altor Biserici din Răsărit; 5.1. Probleme actuale privind slujirea Sfântului Maslu, în Biserica Ortodoxă a Greciei, astăzi; 5.2. Sfântul Maslu în Biserica Coptă; 5.3. Sfântul Maslu în Biserica Armeană; 5.4. Despre specificul slujirii Tainei Maslului, în Bisericile de limbă slavă. Influenţe slave în Ortodoxia din Basarabia; 5.5. Particularităţi ale Maslului, la lipovenii popovţi; 6. Câteva concluzii şi propuneri de completare a rânduielii Sfântului Maslu; Locaşul de cult ortodox, de la simbol la mistagogie: Preliminarii; 1. Elemente de mistagogie a locaşului de cult; 2. Structura bisericii: simbolism şi mistagogie; 3. Concluzii; O rânduială liturgică rară: slujba încoronării: Motivaţia unui studiu (aparent) „anacronic” astăzi; 1. Originea biblică a ritualului ungerii şi încoronării regelui şi împăratului; 2. Simbolurile imperiale: coroana, sceptrul, hlamida; 3. Ştiri din documente bizantine, privind încoronarea împăratului, la Constantinopol; 4. Încoronarea regilor Franţei; 5. Câteva date privind ritualul încoronării la Casa Regală Britanică; 6. Câteva ritualuri de încoronare din spaţiul scandinav: 6.1. Danemarca; 6.2. Suedia; 6.3. Norvegia; 7. Încoronarea ţarilor ruşi: 7.1. Câteva date istorice; 7.2. Ritualul încoronării împăraţilor ruşi; 7.3. Ritualul mirungerii noului împărat; 8. Încoronarea domnului Moldovei, în secolele XV-XVIII; 9. Slujba încoronării în Muntenia, în secolele XVI‑XVIII; 10. Încoronarea Regelui Carol I al României: 10 mai 1881; 11. Încoronarea Regelui Ferdinand I al României: 15 octombrie 1922; 12. Concluzii; Grija pentru cei adormiţi în Domnul, în trecutul şi prezentul Bisericii. Coordonate liturgice‑istorice, semnificaţii teologice şi aspecte pastoral‑practice: 1. Mormântul creştin, loc al învierii; 2. Ştiri despre primele morminte creştine; 3. Primele cimitire creştine; 4. Date despre cele mai vechi ritualuri creştine de înmormântare; 5. Slujba înmormântării: bijuterie teologică‑imnografică a Bisericii şi temei puternic al grijii pentru cei adormiţi, în cultul ortodox: 5.1. Etape din procesul de definitivare a slujbei creştine pentru înmormântare; 5.2. Rânduiala slujbei înmormântării în ediţia cea mai nouă a Molitfelnicului în limba română; 5.3. Alte rânduieli de înmormântare, în Biserica Ortodoxă; 5.4. Câteva teme teologice, în imnografia slujbei înmormântării: 5.4.1. Elemente de triadologie; 5.4.2. Mântuirea obiectivă, realizată prin Întruparea Fiului lui Dumnezeu, Jertfa şi Învierea Sa; 5.4.3. Mijlocirea Maicii Domnului; 5.4.4. Efemeritatea vieţii pământeşti şi misterul morţii; 5.4.5. Raiul, răsplata celor drepţi; 5.4.6. Judecata lui Dumnezeu; 6. Parastasele şi folosul lor duhovnicesc pentru cei adormiţi; 7. Pomenirea celor adormiţi în Liturghia ortodoxă; 8. Aspecte pastorale şi practice privind grija pentru cei adormiţi în Domnul, în actualitate: 8.1. Semne ale iubirii creştine pentru răposaţi; 8.2. Grija pentru mormintele creştinilor adormiţi; 9. Concluzii; Clopotul: repere istorice, semnificaţii teologice, funcţiune liturgică: 1. Etimologia cuvântului „clopot”; 2. Clopotul în lumea precreştină: vechime şi simbolism; 3. Clopotul în cultul şi cultura Vechiului Testament; 4. Clopotul în Biserica Creştină din primul mileniu. Repere istorice în Apusul Europei; 5. Clopotul în spaţiul ortodox, antic şi medieval; 6. Date sumare despre tehnologia turnării clopotului; 7. Rolul liturgic al clopotului, în Biserica Creştină; 8. Despre câteva clopote „celebre”; 9. Rânduiala sfinţirii clopotului, în Biserica Ortodoxă; 10. Concluzii; Vechi cărţi bisericeşti, ne(mai)cunoscute astăzi: 1. Argument; 2. Carte bisericească veche, astăzi necunoscută; 2. 1. Advarium; 2. 2. Chiriacodromion; 2. 3. Molebnic; 2. 4. Paremiar; 2. 5. Polustav; 2. 6. Prologar; 2. 7. Sbornic; 2. 8. Sinopsis / Synopsis; 2. 9. Strastnic; 2.10. Zaconic; 3. Concluzii; Viaţa liturgică, pastoral‑misionară şi cultural‑educaţională de la Dunărea de Jos, reflectată în tipărituri zonale reprezentative de secol XIX‑XXI: 1. Preliminarii; 2. Câteva titluri reprezentative; 3. Concluzii; Summary.

Lucian Vasile Petroaia (n. 1973, Andrieşeni, Iaşi) a urmat cursurile Seminarului Teologic „Sf. Ap. Andrei” din Galaţi (1990-1995) şi studii teologice de licenţă (1995-1999), master (2000-2001) şi doctorat (2002-2009) la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti. A întocmit şi a susţinut teza de doctorat „Liturghierul românesc – studiu liturgic” sub îndrumarea pr. prof. dr. Nicolae D. Necula (2009). Este cadru didactic titular la Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi (din 2009), şi cadru didactic asociat la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”, Universitatea Bucureşti (din 2018). Preot la parohia „Sfinţii Trei Ierarhi” din municipiul Galaţi (din 2002).
Autor al volumului Liturghierul, tezaur de cultură şi spiritualitate ortodoxă. Studiu asupra ediţiilor în limba română. Teză de doctorat, Galaţi, 2014. Coautor: Seminarul Teologic „Sfântul Apostol Andrei” din Galaţi, şcoală a apostolatului la Dunărea de Jos, Galaţi, 2008; Palatul episcopal. Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii creştine de la Dunărea de Jos (album monografic) , Galaţi, 2014; Învăţături şi povăţuiri privind înmormântarea şi pomenirea celor adormiţi, Galaţi, 2013; Mănăstirea Măxineni. Album monografic, Galaţi, 2018; Catedrala Dunării de Jos, candelă aurită de credinţă şi neam. 1917-2017, Galaţi, 2018. Colaborator la realizarea proiectelor editoriale: Sfânta Scriptură şi Sfânta Liturghie în viaţa poporului român, Bucureşti, 2008; Domnitorii şi ierarhii Ţării Româneşti. Ctitoriile şi mormintele lor, Bucureşti, 2009; Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena în bisericile din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei. Album, Bucureşti, 2013; Dicţionar de muzică bisericească românească, Bucureşti, 2013; Vocaţie, slujire, jertfelnicie. Cinstire şi recunoştinţă părintelui profesor dr. Nicolae D. Necula, la împlinirea vârstei de 70 de ani, Bucureşti, 2014; Dicţionar de Teologie Ortodoxă, Bucureşti, 2019.