Descriere
Sumar
Despre autori
Cartea reunește o parte din comunicările susținute în cadrul Simpozionului național Antichitatea și moștenirea ei spirituală (edițiile 2017 și 2018), studii și articole pe teme ce privesc Antichitatea greco-romană şi iudeo-creştină, ereditatea, transmiterea şi receptarea acesteia de-a lungul timpului, în diferite contexte istorice, geografice și lingvistice. Autorii sunt cadre didactice universitare, cercetători, doctoranzi și masteranzi cu preocupări în domeniul filologiei clasice, al filosofiei antice, al istoriei sau al teologiei. Prin temele abordate, volumul își propune să ofere o perspectivă amplă asupra diferitelor modalități de manifestare a culturii și civilizației greco-romane și să investigheze, totodată, procesul complex prin care modelul cultural al Antichității a supraviețuit de-a lungul timpului sub forma unor bunuri spirituale perene.
Cuvânt înainte;
Anton Adămuț, Despre clavis homerica și urmările ei;
Cosmin-Florentin Spaschi, Condiția poeților în cultura clasică greacă: Homer și disputa Platon-Aristotel;
Bogdan Guguianu, Opoziție și conciliere în fatalismul eschilian: un Prometeu înlănțuit și totuși liber;
Iulian-Gabriel Hrușcă, Humanitas ovidiana în Metamorfoze – reverberații și circumstanțe;
Ștefan Ivas, Mărci ale dialectului atic în Discursurile lui Dio Chrysostomus;
Petru Cernat, Local și universal în discursul apostolului Pavel din Areopag;
Rodica Pop, Agnostos Theos – despre prima întâlnire a creștinului cu filosofia greacă;
Constantin-Ionuț Mihai, Ecouri ale literaturii clasice în dialogul Octavius;
Constantin Răchită, De opusculis meis. Ieronim și publicarea corespondenței sale în contextul epistolografiei antice;
Ioana Costa, Vergilius Ausonianus;
Mihai Baltag, Centonarea – model de intertextualitate;
Ştefan-Ioan I. Cianga, O privire diacronică asupra oclusivelor în limba elină;
Claudia Tărnăuceanu, Gens Valachica în scrierea unui cărturar din Transilvania secolului al XVIII-lea;
Luigi Piacente, Filologia micaelica;
Cornelia Margareta Gășpărel, Realități etice privind reprezentativitatea limbii române în clasamentele academice internaționale.
Iulian-Gabriel Hrușcă este doctor în Filologie și asistent universitar la Catedra de Limbi clasice, italiană și spaniolă a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A efectuat stagii de documentare în Germania și Italia și a fost bursier al Academiei Române, filiala Iași. Domenii de interes: literatură latină, literatură greacă, retorică antică, drept roman etc. A publicat numeroase studii în reviste de specialitate și în volume colective și a îngrijit o ediție bilingvă din Esop.
Constantin-Ionuț Mihai (n. 1983, Iași) este cercetător științific la Institutul de Cercetări Interdisciplinare, Departamentul Științe Socio-Umane, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Volume publicate: Marcus Tullius Cicero, In L. Catilinam orationes quatuor / Cele patru cuvântări împotriva lui L. Catilina, ediție bilingvă, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2013 (în colaborare); Retorică și convertire în filosofia antică. Un studiu asupra literaturii protreptice, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2018.