Descriere
Sumar
Despre autori
Volumul reunește cele mai bune articole prezentate în cadrul conferinței Perspectives in Humanities and Social Sciences: Hinting at Interdisciplinarity, ediția a IV-a, „Revoluțiile – o arheologie a schimbării”, desfășurată la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași pe 26-27 mai 2017. Cartea propune o sondare a conceptului de revoluție din domenii diferite, precum: teoria culturii, istorie, sociologie, psihologie, științele politice, științele comunicării, științe economice, literatură și arte.
I. PRELEGERI ÎN PLEN:Panegiric pentru două revoluţii batjocorite: Revoluţia Democratică Rusă din februarie 1917 şi Revoluţia Română din decembrie 1989, Adrian Niculescu; Suplimentul de suflet, persoana carismatică și declanșarea revoluţiilor, Wilhelm Dancă;
II. IDEOLOGII ALE SCHIMBĂRII. CVASITEORII ALE REVOLUŢIEI: Why Liberation Is Not Enough: Hannah Arendt’s Thoughts on Revolution, Cristiana Budac;
Fraţi, surori, părinţi indezirabili: revoluţiile secolului al XIX-lea interpretate ca paricid,
Constantina Raveca Buleu;
The Romanian Gay Revolution. A Conceptual and Discursive Approach, Mihaela Duma;
Thomas Hobbes [1588-1679] – ideologul „din umbră” al Revoluţiei Engleze, Marius Dumitrescu;
Alienation and Revolution. Karl Marx’s Perspective, Rariţa Mihail;
Perspective istorice și istoriografice asupra raporturilor dintre revoluţie și violenţă, Toader Nicoară;
Edward W. Said: the Policy and Politics of Resistance, Sorina Postolea;
From Reform to Revolution and Back: Kang Youwei’s Great Harmony
and Mao Zedong’s Great Leap Forward, Roxana Rîbu;
Popular Sovereignty and Proto-Constitutionalism during the French Wars of Religion:
a Failed Revolution, Andrei-Constantin Sălăvăstru;
III. SPIRITE ALE REVOLUŢIEI ÎN CULTURĂ: RELIGIOZITATE ȘI CIVISM:
Modificarea calendarului: o revoluţie fără sfârșit, Florin Crîșmăreanu;
Sfinţenia ca exigenţă a transcendenţei: un modus vivendi revoluţionar. Ad Diognetum, Emanuel Grosu;
O perspectivă catolico-franciscană despre revoluţionara descoperire a lui Darwin: de la polemici la dialog și contemplaţie, Adrian Măgdici;
Clement din Alexandria și polemica antipăgână din secolul al II-lea: tradiţie, continuitate, evoluţii, Constantin-Ionuţ Mihai;
Comunicarea adevărului revelat – revoluţia continuă a comunicării, Constantin Necula;
Reinterpretarea „răzvrătirii” în Septuaginta. Cazul verbului παραπικραίνειν, Constantin Răchită;
IV. MULTILINGVISM, GLOBALIZARE ȘI ÎNVĂŢARE CONTINUĂ: Opportunités d’evolution professionnelle: du langage superieur (scientifique)
vers un langage inferieur (de specialité), Vitalina Băhneanu;
Educaţia permanentă în contextul contemporaneităţii, Ina Ionașcu;
Noi tendinţe în dezvoltarea competenţelor lingvistice, Mariana Niţă;
Diferenţierea în predare şi învăţare (Differentiation in Teaching and Learning), Daniela Pascaru;
The Rise of ESP. Challenges and Changes, Galina Pleşca;
Consecinţele bilingvismului unilateral în limba română din Basarabia, Carolina Popuşoi;
De la competenţa lingvistică la competenţa pragmatică. O abordare didactică în interpretare, Ina Sîtnic;
Descifrarea sensurilor atribuite termenilor competenţă şi competenţă de comunicare/comunicare profesională, Angela Tulei;
V. MASS-MEDIA: TROPII ȘI METAFORELE REVOLUŢIEIȘ: Ambiguity versus Precision: the Use of Euphemisms in Diplomatic Discourse
Galina Bobeică;
L’événement et la forme événementielle de l’existence du monde, Anne Bondarenco;
L’implicite comme stratégie discursive dans la communication politique médiatique, Angela Grădinaru;
Linguistic Globalization and Anglicisation, Tamara Matei;
Efecte ale intertextualităţii în editoriale sub impactul globalizării, Nina Roșcovan, Ludmila Zbanţ;
VI. IDEOLOGII ȘI ESTETICI ÎN SERVICIUL REVOLUŢIEI: Caracterul revoluţionar al poeziei lui Mircea Ivănescu, Laura Alexandra Botușan;
Modern Trends that Revolutionize Children’s Literature, Carina-Ionela Brânzilă;
Influenţa politicului în evoluţia benzii desenate din România, Lia Faur;
Reprezentări anarhetipale ale diavolului în proză, Olesea Gîrlea;
Henrik Ibsen’s “Revolutionary” Afterlife. The Reception of Henrik Ibsen’s Work
in Romania in the Decade 2006-2016, Crina Leon;
Avangarda ca revoluţie în studiile literare românești, Emanuel Modoc; Revoluţii urbane, contrarevoluţii periferice. Reprezentări ale provinciei în literatura grupării de la Viața Românească, Maricica Munteanu;
VII. MEMORIA REVOLUŢIILOR ȘI A VIOLENŢEI COLECTIVE: Răscoala ca revoluţie literară. 1907 în romanele românești interbelice și postbelice, Cosmin Borza;
Imagini ale Revoluţiei Ruse de la 1905 în jurnalul unei expediţii automobilistice românești, Liliana Burlacu;
Proiecţii asupra spaţiului concentraţionar în Eu și lumea de Alexei Marinat, Svetlana Melnic; Au amintirile gen? Memoria violenţei etnice la Varujan Vosganian și Elif Shafak, Andreea Mironescu; Expressions of the French Revolution in Cinematography. A Comparative Analysis among the Hollywood, French, and Foreign Approaches, Maria Mirabela Paraschiv;
Anacronisme ale mentalului colectiv în discursul polifonic din Muzeul capitulării necondiţionate de Dubravka Ugrešić, Iulia Stăcescu;
VIII. CORPUL ȘI SCENA SOCIALĂ:
Societatea performanţei și noile revoluţii ale corpului, Nina Corcinschi;
Moda: fenomen socio-cultural perpetuu revoluţionar. Aplicaţie: Standardele vestimentare
în Europa Occidentală, secolele XVI-XVII, Ana Hriscu;
O altfel de revoluţie. Corpul feminin, şocurile (pre)maternităţii şi reflectările lor literare, Emanuela Ilie;
Thinking Clothing as a Means to Imagine Social Change. How the Futurist Art Movement
Challenged Fashion and Politics?, Edith Lázar;
Everyday Revolution: Art as Autism Therapy, Loredana Netedu;
O revoluţie a imaginii în arta modernă: de la suflet la corp, Cristina Talpan;
IX. ACTORI, SPECTATORI ȘI REGIZORI: MOBILIZAREA COMUNITĂŢILOR
ÎN SPRIJINUL SCHIMBĂRII: De la robie la libertate. Spectatori, actori și regizori în Mișcarea Aboliţionistă Română, Laura Claudia Cracană; The Prison and the Ethics of Punishment, Oana-Roxana Pavel; Femeile în Mișcarea Olimpică – revoluţie sau evoluţie a societăţii postmoderne?, Oana Rusu; The Women’s Education as an “Act of Identity Survival” in Romania, at the End of the 19th Century, Magda-Elena Samoilă; X. ACTUALITATEA REVOLUŢIEI: SOCIETATE CIVILĂ ȘI SECURITATE NAŢIONALĂ: Primăvara Arabă. De la revoluţie la revoltă, Cornel Andrei Crișan;
Individ, grup etnic și securitate naţională – o perspectivă construcţionistă, Tiberiu Ilie;
Understanding Islamic Fundamentalism: A Matter of Sociology, Stefano Scarcella Prandstraller;
Societatea civilă, autoritatea publică şi revoluţia, Cătălina Szekely;
Human Security, a Necessary Shift in Security Studies, Bogdan Ştefanachi;
The Arabic Term al-thawra in Islam. Modern Political Implications, Christian Tămaș;
XI. REVOLUŢII ȘI EXTREME:Programul revoluţionar comunist în spaţiul basarabean, Lia Botnari;
Perspective asupra proiectului ideologic al revoluţiei naţionale în gândirea legionară, Răzvan Ciobanu;
Revoluţia culturală în România în primul deceniu comunist, Mihai Teodor Nicoară;
Proletcultismul ca forma mentis în romanele anilor ’50-’60 din Basarabia, Diana Vrabie;
XII. REVOLUŢIE ȘI ECONOMIE:Effects of the Syrian Conflict on the Turkish Economy, Sertaç Hopoglu, Serkan Kunu, Hakan Irak;
Relationship Between “Burnout” and “Intention to Quit” the Organization:
the Case of Employees Working with Dangerous Substances, Mehmet Selman Kobanoğlu, Selen Uygungil;
The Effect of Positive Psychological Capital on Entrepreneurship Tendency:
a Study of University Students, Selen Uygungil, Mehmet Selman Kobanoğlu;
XIII. PROVOCĂRILE INTERNETULUI: REVOLUŢIE LINGVISTICĂ,
COGNITIVĂ ȘI COMUNICAŢIONALĂ:Comprehensiunea ca sens suspendat și limbajul social-media ca involuţie a spiritului.
Polemici amiabile la marginea înţelesului, Manuela Teodora Balaşca-Mihoci;
Literatura ergodică: „revoluţie” tipografică sau narativă?, Irina Breahnă;
Limbajul tinerilor în mediul reţelelor sociale, Carmen-Valentina Candale;
Mutaţiile culturale și paradigma vecinătăţii în societatea contemporană, Horia-Costin Chiriac;
„Destabilizarea” nostalgiei prin noile mijloace de comunicare, Camelia Grădinaru;
Revolutionizing the Relationship with the Patient: Social Media and Its Implications
in Health Care, Laura Ioana Leon;
The Avant-garde’s Revolution of Communication – Communication Besides the Signs,
Paweł Stangret;
XIV. FILOSOFIE ȘI CUNOAȘTERE: REVOLUŢIA CONTINUĂ: O nouă manieră de analiză a inferenţelor mediate incomplete cu structură simplă, Vicenţiu Buzduga;
Modernitatea – o perspectivă metafizică asupra a ceea ce este considerat „revoluţionar”
în istoria cunoașterii știinţifice, Ion Cordoneanu;
“A New Copernican Revolution” in Philosophy: Phenomenology of Life
and “Heralding a New Enlightenment”, Carmen Cozma;
Paradigma informaţiei, o revoluţie în neuroştiinţe, Gabriel Crumpei, Alina Gavriluţ, Maricel Agop, Irina Crumpei Tanasă;
Comunicarea în masă și sfera publică – de la Kant la Habermas, Cătălin-Constantin Diaconu;
Despre originea și sensul culturii într-o „nouă filosofie a naturii”, Frăguţa Zaharia
Emanuel Grosu, doctor în Filologie Clasică (din 2011), este cercetător în cadrul Departamentului de Cercetare Interdisciplinar – Domeniul Socio-Uman, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Traduceri și ediții filologice: Anselm de Canterbury, De ce s-a făcut Dumnezeu om (Polirom, 1997); Marco Polo, Cartea lui Marco Polo, zis și Milionul, cetățean al Veneției, în care se istorisesc minunățiile lumii (Humanitas, 2004); Toma d’Aquino, Summa Theologica, I, qq. 27-34 (Polirom, 2009); Paulus Diaconus, Istoria longobarzilor (Polirom, 2011); Toma d’Aquino, Summa Theologica, III, qq. 51-60 (Polirom, 2016). Coeditor al volumelor conferinței Perspectives in Humanities and Social Sciences: Hinting at Interdisciplinarity (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași).
Andreea Mironescu, doctor în Filologie (din 2012), este cercetător în cadrul Departamentului de Cercetare Interdisciplinar – Domeniul Socio-Uman, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Cărți publicate: Afacerea clasicilor. Paul Zarifopol și critica modernității, 2014. Coeditor al volumelor conferinței Perspectives in Humanities and Social Sciences: Hinting at Interdisciplinarity (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași). Între 2014 și 2015 a fost cercetător postdoctoral al Academiei Române, cu un proiect despre relația dintre literatură și memoria culturală în România postcomunistă.
Anca-Diana Bibiri, doctor în Filologie (din 2009), este cercetător în cadrul Departamentului de Cercetare Interdisciplinar – Domeniul Socio-Uman, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Este autoare sau coautoare a unor articole prezentate în cadrul unor conferințe naționale sau internaționele (Helsinki, Grenoble, Berlin, Paris), membră a Societății Române de Dialectologie și a EUROPHRAS. Cercetător în cadrul proiectelor AMPROM – Atlasul Multimedia Prozodic al Limbii Române și AMPER – L’Atlas Multimédia Prosodique de L’Espace Roman. Între 2010 și 2013 a fost cercetător postdoctoral în domeniul Lingvistică, cu un proiect despre intonația din regiunea Crișanei. Coeditor al volumelor conferinței Perspectives in Humanities and Social Sciences: Hinting at Interdisciplinarity (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași).
Camelia Grădinaru, doctor în Filosofie (din 2008), este cercetător în cadrul Departamentului de Cercetare Interdisciplinar – Domeniul Socio-Uman, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Cărți publicate: Discursul filosofic postmodern. Cazul Baudrillard, 2010. A publicat capitole în volume colective în România și în străinătate (Franța, Polonia). Între 2010 și 2013 a fost cercetător postdoctoral în domeniul Științelor comunicării. Coeditor al volumelor conferinței Perspectives in Humanities and Social Sciences: Hinting at Interdisciplinarity (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași).
Roxana Patraș, doctor în Filologie (din 2012), este cercetător în cadrul Departamentului de Cercetare Interdisciplinar – Domeniul Socio-Uman, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Cărți publicate: Cântece dinaintea decadenței. A.C. Swinburne și declinul Occidentului (2013); Oratorie politică românească, vol. I-III, 2016. Între 2014 și 2015 a fost cercetător postdoctoral al Academiei Române, Filiala Iași, cu un proiect despre oratoria politică românească. Coeditor al volumelor conferinței Perspectives in Humanities and Social Sciences: Hinting at Interdisciplinarity (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași).
