Descriere
Sumar
Despre autori
Ediție îngrijită de Ion H. Ciubotaru.
Introducere și notă asupra ediției de Ion H. Ciubotaru.
„Restituirile etnologice reunesc studiile şi recenziile autorului apărute în periodice pe parcursul unui interval de o jumătate de veac (cu excepţia celor editate de Iordan Datcu), precum şi două texte care, din varii motive, au rămas nepublicate. Nu ne am oprit asupra lucrărilor reluate ulterior în volume, şi nici asupra recenziei la cartea lui Mihail Vulpescu (Les coutumes roumaines périodiques), deoarece aceasta a fost publicată ca o lucrare de sine stătătoare.
Volumul de restituiri etnologice cuprinde şi alte lucrări ale cărturarului ieşean, de care nu ne am ocupat în contextul de faţă. Sunt cele pe care autorul le a dactilografiat şi corectat, definitivându le pentru a fi editate.” (Ion H. Ciubotaru)
Introducere (Ion H. Ciubotaru);
Notă asupra ediţiei (Ion H. Ciubotaru);
I. STUDII:
Importanţa morilor de apă în trecutul neamului nostru;
Motive româneşti în literatura semipopulară cehă;
„Hoja, Lero, Dolerije” – „Haileroi, D’aileroi!”;
Xilogeneza şi litogeneza omului;
Românitatea Basarabiei văzută de ştiinţa oficială sovietică;
Porţile monumentale ale României;
Asupra modalităţii de a studia balada populară;
Blestemul ca expresie folclorică a unui complex afect negativ;
Identificarea episodului despre Cupidon şi Psyche, din romanul
Metamorphoses al lui Apuleius, cu un basm autentic popular;
O mie şi una de nopţi, capodoperă a literaturii universale;
Reflexul meşteşugurilor şi al negoţului în folclor şi în etnografie la români;
Etnograful Cantemir şi folclorul orientului asiatic;
O influenţă românească asupra limbilor slovacă şi cehă;
II. RECENZII:
Pierre BOGATYREV, Actes magiques, rites et croyances en Russie subcarpathique;
Folclor românesc în englezeşte;
Dr. Petru IROAIE, Cântece populare istroromâne;
Fresca huţulă;
Milovan GAVAZZI, Godina Dana Hrvatskih Narodnih Običaja, I-II;
«Anuarul arhivei de folklor» (L’Annuaire des Archives de Folklore), VI;
«ETHNOS» – Revistă de grai, studiu şi creaţie românească, publiée par I. Diaconu;
Ion CHELCEA, Rudarii. Contribuţii la o enigmă etnografică (Les Roudari).
Contributions a une énigme ethnographique;
C. BOBULESCU, Lăutari şi hori în pictura bisericilor noastre,
(Musiciens et danses dans la peinture de nos églises);
Observaţii critice, urmate de discuţia câtorva probleme etnografice şi etnologice, cu privire specială
asupra artei populare;
Aperçu critique sur l’oeuvre folklorique de Lutz Röhrich,
Lexikon der sprichwörtlichen Redensarten;
Ilustrații; Bibliografie (Abrevieri); Indice de nume
Petru Caraman (1898-1980) a fost un cărturar cu o riguroasă formaţie ştiinţifică, poliglot şi lingvist de prestigiu, cunoscător profund al culturii populare sud-est europene şi comparatist neîntrecut. Era predestinat să oficieze la catedră. Când însă mai-marii vremii l-au îndepărtat abuziv din învăţământul universitar, s-a retras în cabinetul de lucru al savantului, realizând o operă care îl recomandă a fi cel mai de seamă etnolog român și, totodată, un cercetător din elita specialiștilor europeni în acest domeniu. Stau mărturie numeroasele lui studii, consacrate riturilor calendaristice și celor familiale, baladei, basmului, liricii populare, magiei, slavisticii, etnolingvisticii ori conceptelor etnologice. Cele mai multe lucrări au apărut postum. La loc de frunte se situează Colindatul la români, slavi și la alte popoare, 1983; Pământ și apă. Contribuție etnologică la studiul simbolicei eminesciene, 1984; Descolindatul în orientul și sud-estul Europei. Studiu de folclor comparat, 1997; Vechiul cântec popular ucrainean despre Ştefan Voievod şi problemele lingvistico-etnografice aferente, 2005; Conceptul frumuseţii umane reflectat în antroponimie la români şi în sud-estul Europei. Prolegomene la studiul numelui personal, 2011. La Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași au mai apărut și volumele 1 și 2 din Corespondența lui Petru Caraman (2016), ediție îngrijită de Ion H. Ciubotaru şi Remus Zăstroiu, cu introducere și notă asupra ediției de de Ion H. Ciubotaru, precum și Restituiri din domeniul slavisticii. Lecții, studii, articole, recenzii, documente (2017), o ediție îngrijită de Livia Cotorcea.
Prof.univ.dr. Ion H. Ciubotaru (n. 1940, Arborea, jud. Botoşani) a absolvit cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Activitatea ştiinţifică şi-a desfăşurat-o în cadrul Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române, Filiala Iaşi. A fundamentat, teoretic şi metodologic, proiectul Arhiva de Folclor a Moldovei şi Bucovinei. Este iniţiatorul şi coordonatorul seriei de publicaţii „Caietele Arhivei de Folclor”, finalizată prin apariţia a zece volume (1979-1991). Se numără printre autorii Dicţionarului literaturii române de la origini până la 1900, Bucureşti, 1979 (distins cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române) şi ai Dicţionarului general al literaturii române, vol. I-VII, Bucureşti, 2004-2009. A publicat unsprezece volume de autor, șase în colaborare, iar din lucrările inedite ale savantului Petru Caraman a editat șapte tomuri, deschizând astfel accesul cercetătorilor români şi străini la o operă etnologică de interes major. De asemenea, este de remarcat monografia publicată în 2008, Petru Caraman: destinul cărturarului. Pentru trilogia Catolicii din Moldova. Universul culturii populare, Iaşi, 1998-2005, a primit Premiul Academiei Române „Simion Florea Marian”, precum şi Premio Internazionale di Studi Demoetnoantropologici „Giuseppe Pitré-Salvatore Salomone Marino”, Palermo, 2006.