Descriere
Sumar
Despre autori
Subiectele textelor reunite în acest volum au constituit obiectul unor prezentări și dezbateri academice în cadrul Colocviului național Natură și ierarhie. Metamorfoze și (dis)continuități, desfășurat sub egida Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în data de 6 decembrie 2018. În mod evident, conceptele polisemantice de „natură” și „ierarhie” au permis participanților la colocviu o abordare aprofundată, atât filosofic, cât și teologic, fără a uita și de deschiderea interdisciplinară înspre alte domenii precum biologia, fizica, științele sociale.
Ce s-a câștigat și ce s-a pierdut ca urmare a metamorfozelor celor două concepte, care, în cursul istoriei, au provocat discontinuități (sau, dimpotrivă, au stimulat menținerea unor sensuri, norme sau valori) au încercat să stabilească nu doar autorii care au contribuit la prezentul volum, ci toți cei care au luat parte (prin intervenții sau dezbateri) în cadrul colocviului amintit.
Introducere;
Florin Crîșmăreanu,
Dimitrie Cantemir și tradiția patristică. Analiza unui caz
exemplar: Corpus-ul Dionysiacum;
Cristian Moisuc,
„Nulla natura interposita”. O teză augustiniană în opera
lui Nicolas Malebranche;
Viorel Țuțui,
Este „știința naturii umane” a lui Hume
o antimetafizică?;
Tudor-Ștefan Rotaru,
Arta medicală și ierarhiile Dialogurilor: locul
în Întregul „natural”;
Cosmin-Florentin Spaschi,
De la bios la zoe: Filosofia dincolo de natură
la Steven Vogel și Rosi Braidotti;
Andrei-Tudor Man,
Natura și Sufletul în viziunea vechilor stoici;
Lucian Nicolae,
Prinderea lui Eros. Despre deschiderea-luminatoare
a chipului iubitului;
Cristinel Munteanu,
„Realitatea” ca ierarhie de forme. Perspectiva lui
R. G. Collingwood;
Florina Rodica Hariga,
Care este natura răului și în ce măsură poate fi definită o
ierarhie a răului? Problematizarea conceptului de rău
prin abordarea unui itinerariu hermeneutic
filosofico-teologic;
Despre autori.
Florin Crîşmăreanu (n. 1977, Hârlău) este doctor în filosofie (Université François
Rabelais, Tours şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi) cu teza în cotutelă
internaţională „Le concept de métaphysique chez Francisco Suarez. De
l’analogia entis à l’univocité de l’être” (2009). În prezent, este cercetător
ştiinţific III la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Din noiembrie 2017
este abilitat pentru a conduce teze de doctorat în domeniul Filosofie. A
publicat volumele: Contranote filosofice (2010); Théologie et métaphysique
chez Francisco Suarez (2011); Metafizică şi teologie la Francisco Suarez (2011); Analogie şi hristologie. Studii dionisiene şi maximiene, (2015);
Guillaume de Saint-Thierry, De contemplando Deo ‒ Despre contemplarea
lui Dumnezeu (ediţie bilingvă, 2014); Fredegisus, De substantia nihili et
tenebrarum – Despre substanţa nimicului şi a întunericului (ediţie
bilingvă, 2015); Maxim Mărturisitorul: studii și traduceri (2016); Quae
videntur omnia cruce egent. Études philosophiques et théologiques (2018).
Domeniile sale de interes sunt teologia patristică, filosofia scolastică,
doctrina analogiei.
Cristian Moisuc (n. 1980, Iași) este doctor în filosofie (Université de Caen
Basse-Normandie și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași) cu o teză în cotutelă
internaţională (2011) consacrată lui Nicolas Malebranche. Între anii
2011 și 2013 a fost cercetător post-doctoral al Universităţii „Babeș-Bolyai”
din Cluj-Napoca. În prezent, este lector la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din
Iași. Membru în cadrul unor echipe știinţifice a mai multe granturi de
cercetare finanţate de UEFISCDI, a publicat volumele Métaphysique et
théologie chez Nicolas Malebranche. Proximité, éloignement,
occasionalisme, cu o prefaţă de Vincent Carraud (2015); Tradition et
discontinuité. Etudes de philosophie post-cartésienne (2016); Tensiuni ale
dreptății. Subiectivitate și normativitate (2016). Domeniile sale de interes
sunt cartezianismul și post-cartezianismul, teologia patristică și
scolastică timpurie, fenomenologia franceză, filosofia moral-politică.