Arhitectura unui destin: George Matei Cantacuzino, la Casa Regelui Charles al III-lea din Viscri
05.07.2024
Sâmbătă, 6 iulie 20241, de la orele 12.00, la Casa Regelui Charles al III-lea din Viscri, nr. 163 (jud. Brașov) va avea loc vernisajul expoziției de pictură GM Cantacuzino: Captiv între lumi.
La vernisaj vor participa artista Ilinca Cantacuzino, nepoata arhitectului, împreună cu Mădălina Mirea, curatoarea expoziției.
Expoziția, care marchează 125 de ani de la nașterea arhitectului, cuprinde picturile lui George Matei Cantacuzino, inspirate de locurile moldovenești în care a călătorit sau a trăit, dar și de călătoriile sale pe litoralul Mării Negre, în Franța sau în Orientul Mijlociu.
În cadrul acestei expoziții va fi prezentă și cartea semnată de regretata bibliografă Laura Guțanu, Arhitectura unui destin: George Matei Cantacuzino, publicată în anul 2023 la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Volumul monografic, pe care acad. Georgeta Filitti îl caracterizează ca fiind «o realizare ieșită din comun», este bogat ilustrat cu acuarele, schițe, desene, fotografii și reproduceri după documente personale ale arhitectului, găsite și selectate de Laura Guțanu din arhiva familiei Cantacuzino și cea a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași.
De asemenea, în cadrul acestui eveniment, va putea fi urmărit și documentarul Letters from George, realizat de George Rowell, strănepotul lui George Matei Cantacuzino, împreună cu o echipă de tineri cineaşti din Londra. Filmul explorează destinul tragic al arhitectului în timpul perioadei comuniste, precum și cei douăzeci de ani de încercări ale lui George Matei Cantacuzino de a se reuni cu familia care se refugiase în Anglia cu puțin timp înainte de izbucnirea Celui De-al Doilea Război Mondial. Amintirile acestei perioade sunt reconstituite prin scrisorile trimise familiei și prietenilor.
Expoziția va fi deschisă publicului în perioada 6 iulie – 31 august 2024, cu program de vizitare zilnic între orele 10.00-19.00. Intrarea este liberă.
«George Matei Cantacuzino este una dintre cele mai interesante personalități culturale din România secolului XX. Polivalența preocupărilor, lucrările de referință lăsate posterității, influența exercitată asupra unui număr semnificativ de contemporani și, nu în ultimul rînd, dramatismul condiției sale în raport cu poliția politică din anii ’50‑’60 au generat cronici, amintiri, aprecieri. Antologarea lor cvasi‑exhaustivă, pentru a pune la dispoziţia celor interesaţi un mijloc de a se apropia cu ușurinţă de subiect, este ideea de la care am pornit cercetarea al cărei rezultat este volumul de faţă.»
(Laura Guțanu)
«George Matei Cantacuzino (1899, Viena -1960, Iaşi) a fost o personalitate complexă, în acelaşi timp artist, arhitect, scriitor, pictor, filozof şi profesor universitar. Prin filierele paternă şi maternă şi, mai tirziu, din partea soţiei, s-a înrudit cu o serie de personalităţi marcante precum Martha Bibescu, domnitorul Barbu Dimitrie Ştirbey, Nicolae Ghika-Budeşti şi cu pictorii Theodor Pallady, Puvis de Chavannes şi Theodore Chasseriau. A proiectat câteva dintre cele mai semnificative edificii ale vremii - Banca Chrissoveloni din Bucureşti, blocurile Kretzulescu din Piaţa Amzei, şi a girat proiectul de restaurare a Palatului Mogoşoaia. De asemenea, a publicat numeroase lucrări teoretice, printre care "Introducere în studiul arhitecturii" (1926), "Arcade, firide, lespezi" (1932) şi "Despre o estetică a reconstrucţiei" (1947). Regimul comunist l-a condamnat la muncă silnică între 1948 şi 1953, şi i s-a interzis să părăsească ţara după ce a fost eliberat. În 1956, în sala de expoziţii din Parcul Herăstrău, s-a deschis o expoziţie de pictură G.M.Cantacuzino, cuprinzând 150 de tablouri. În cuvântul de deschidere, Tudor Arghezi a spus: "Mai-nainte de a fi cutezat să ies în public cu asemenea semne, notate pe o hârtie, venisem să văd ce a mai putut să izbutească, după atâţia ani de tăcere a paletei, arhitectul, şi am plecat din mijlocul tablourilor lui, concentrate ca niste sonete, mai curat şi mai întinerit. Fiecare din poemele în culori, din jurul nostru, surprinde sensibilităţi şi rosteşte, parcă pe şoptite, farmecul pământului românesc." Expoziţia a adunat atât de multă lume încât autorităţile suspicioase au închis-o după câteva zile. G.M. Cantacuzino s-a stins din viaţă la Iaşi în 1960.» (Institutul Cultural Român)
Laura Guţanu (1961-2023) a fost bibliograf la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași. Autoare a volumului Receptarea lui Marcel Proust în România. 1920-1944. Bibliografie (apărută în două ediții, 2003, 2006) și coautoare la bibliografiile: Dimitrie Cantemir. Divanul (1698-1998). Bibliografie (1998); Albina Românească. 1829-1849. Indice bibliografic, 2 vol. (1999); Mihai Eminescu în articole din periodice (1990-1999). Bibliografie selectivă (2000); Constantin Ciopraga. Bibliografie. La sărbătorirea a 85 de ani (2001), editate de B.C.U. Iaşi; Literatură, arte, idei în Alma Mater/Dialog: 1969 1990: indice bibliografic (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2005); Universul literar: 1938-1945: bibliografie (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2009). Contribuții în volume colective: „Olga Sturdza – principesa intelectuală în slujba comunității”, în Mihai Dim. Sturdza la 80 de ani: omagiu (ed. Mircea Ciubotaru, Lucian Valeriu Lefter, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2014); „Arhitectul clădirii Bibliotecii Centrale Universitare «Mihai Eminescu» din Iași: Constantin Iotzu”, în Monumentul XXI (ed. Lucian Valeriu Lefter, Aurica Ichim, Doxologia, Iaşi, 2020). A publicat numeroase articole în presa culturală românească.