Cărțile editurii în recenzii și alte articole de presă recente (XXI)

13.12.2018

• Dilema Veche: A apărut recent (în 2017) un prim volum conţinînd rapoarte şi anaforale din aceeaşi perioadă, din Moldova: Silviu Văcaru şi Cătălina Chelcu, Departamentul criminalicesc în Moldova (1799-1828). Documentele cuprinse în acest volum (din perioada 1799-1804) confirmă variaţia fonetică a cuvîntului criminal, în folosirea sa curentă pentru a denumi instituţia de judecată (şi, prin extindere, de detenţie): „boierii giudecători ai Creminalului“ (hotărîre al lui Alexandru Ipsilanti din 1799, p. 1), „ai Crimenalului“ (p. 8), „ai Criminalului“ (p. 11), „ai Cremenalului“ (p. 16). Interesul lingvistic al textelor este foarte mare.
Rodica Zafiu, în articolul La cremenal, referitor la volumul Departamentul Criminalicesc în Moldova (1799-1828). Condici de sentinţe, volumul I (1799-1804), editat de Silviu Văcaru și Cătălina Chelcu, în nr. 770, 22-28 noiembrie 2018, al revistei Dilema Veche.

• Dilema Veche: Rapoartele judecătoreşti cuprinse în volumul publicat recent de Silviu Văcaru şi Cătălina Chelcu, Departamentul criminalicesc în Moldova (1799-1828), din care am cules săptămîna trecută o serie de cuvinte şi expresii interesante, oferă şi o bogată reprezentare a cîmpului semantico-lexical al beţiei.
Rodica Zafiu, în articolul „La vreme de beţie…“, referitor la volumul Departamentul Criminalicesc în Moldova (1799-1828). Condici de sentinţe, volumul I (1799-1804), editat de Silviu Văcaru și Cătălina Chelcu, în nr. 771, 29 noiembrie – 5 decembrie 2018, al revistei Dilema Veche.

• Revue des Études Sud-Est Européennes: This scholarly work written with clarity and elegance pieces together the Greek letters of the trade company of Sibiu in order to establish what kind of linguistic code or codes were used within this institution of trade. The author deftly has chosen to visit a vast number of linguistic theories which could help explain the most complex phenomenon witnessed in the communication process of the trade companies set in Transylvania between the 17th and the 19th centuries. The conclusion is that practically the initial Greek code, a vehicle for verbal and written communication for the company members, was changed into a variant comparable to a few other local variants of the same language.
Lia Brad-Chisacof, în recenzia volumului Din arhiva Companiei Negustorilor Greci din Sibiu (1453-1895). Texte epistolare greceşti, de Loredana Dascăl, în revista Revue des Études Sud-Est Européennes (tom LV, p. 395 în pdf).

• Annuaire Roumain d'Anthropologie: As a remarkable result of the initiative of Adina Hulubaş and Ioana Repciuc, two researchers from “Al. Philippide” Institute of Romanian Philology in Iaşi, the present book is intended to bring about “a contribution into strengthening folkloristics’ ties with a broader theoretical and methodological framework provided by social and anthropological sciences”. The two editors and their collaborators make such a contribution with respect to the perennial “viability and adequacy” of the theory of rites of passage as it was documented, elaborated, and published in a 1909 homonymous book by the well-known French ethnographer and folklorist Arnold van Gennep (1873–1957).
Marin Constantin, în recenzia volumului The Rites of Passage Time after Time. Riturile de trecere în actualitate, editat de Adina Hulubaș și Ioana Repciuc, în revista Annuaire Roumain d'Anthropologie, tom 54/2017, p. 149 în pdf.

• Analele Universităţii Bucureşti. Limba şi literatura română: Publicată sub egida celei de-a 150-a aniversări a Academiei Române, colecția de studii Riturile de trecere în actualitate / The Rites of Passage Time after Time, coordonată de Adina Hulubaș și Ioana Repciuc, ambele cercetătoare la Institutul de Filologie Română „A. Phillipide” al Academiei Române – Filiala Iași, reunește 16 studii organizate în trei arii tematice, cu o evoluție firească de la teorie și reconstruirea portretului lui Arnold van Gennep, către analiza formelor de materializare a acestora în practicile culturale, demonstrând, la mai bine de un secol de la fundamentarea teoriei liminalității, soliditatea observației acestuia, și ajungând, în cea de-a treia secțiune, la migrarea în afara teritoriului consacrat de etnologie studiului trecerii și pătrunderea analizei în spații necanonice
Adrian Stoicescu, în recenzia volumului The Rites of Passage Time after Time. Riturile de trecere în actualitate, editat de Adina Hulubaș și Ioana Repciuc, în Analele Universităţii Bucureşti. Limba şi literatura română , anul LXVI /2017.

• Caiete de Antropologie Istorică: În încheiere, trebuie să remarcăm și calitatea deosebită a tiparului, o obișnuință pentru Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, dar și faptul că, în paginile volumului, cei interesați pot găsi nenumărate documente de epocă și imagini care ne ajută să înțelegem mai bine spiritul acelor vremuri. Volumul de studii, pe care-l prezentăm în acest moment, reprezintă o încercare reușită de a ne face înțeles întregul sistem educativ al modernității românești sau, mai bine zis, care a fost procesul de formare al unor generații de elite, care au contribuit în mod covârșitor la realizarea statului modern român.
Gheorghe Negustor, în recenzia volumului Educația publică și condiționările sale (secolele XIX-XX), coordonat de Cătălina Mihalache și Leonidas Rados, în Caiete de Antropologie Istorică, revistă semestrială publicată de Seminarul de Antropologie Istorică al Facultăţii de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Anul XIV, nr. 1-2 (26-27) Ianuarie–Decembrie 2015, p. 325.

• TRINITAS TV: Emisiunea Credință și cultură, din 17 iunie 2018, realizată de Vasile Bănescu și dedicată volumului Negativul cotidianului, de Cristina Gavriluță.

• Apostrof: Deşi este un subiect relativ bine reflectat în istoriografia postdecembristă (cu contribuţii autohtone şi străine, îndeosebi anglo-saxone – repede traduse în româneşte), tema colectivizării agriculturii nu pare să fie încă epuizată. O dovedeşte un recent volum coordonat de istoricii Dorin Dobrincu şi Constantin Iordachi – Edificarea orânduirii socialiste. Violenţa politică şi lupta de clasă în colectivizarea agriculturii din România, 1949-1962, Iaşi: Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, 2017, 406 p. Cartea – o amplă lucrare de interpretare – este însoţită şi de două consistente volume de documente; multe dintre aceste surse istorice sunt inedite şi reflectă adecvat tematica volumului colectiv de studii. Acesta din urmă beneficiază de contribuţia unor istorici recunoscuţi (coordonatorii înşişi, Octavian Roske, Cornel Micu, Dumitru Lăcătuşu, Iuliu Crăcană ş.a.) şi tratează problematica transformării socialiste a agriculturii din perspectiva violenţei politice şi a luptei de clasă specifică îndeosebi primului deceniu de regim comunist, perioadă de impunere forţată a gospodăriilor agricole colective (GAC). Această serie de volume este o realizare de excepţie care urmăreşte multitudinea formelor de violenţă, coerciţie, precum şi acţiunea aparatului administrativ şi de represiune, dimpreună cu reacţiile ţăranilor, de rezistenţă, rezistenţă pasivă, tergiversare, abandonare a satelor, acomodare (târzie) etc., o realizare istoriografică cu atât mai meritorie cu cât a încercat să acopere cât mai bine tematic şi teritorial spaţiul României, având şi două contribuţii despre procesul colectivizării în zone locuite cu preponderenţă de etnicii maghiari. În plus, în carte există şi un capitol dedicat colectivizării în Republica Moldova, datorat istoricului basarabean Dumitru Lisnic (Colectivizarea agriculturii în RSSM. Studiu de caz: raionul Bălţi, 1944-1950) care ne invită şi la un mai accentuat demers comparatist. Într-un fel, lucrarea este o continuare a volumului din 2005, coordonat de aceiaşi editori ca şi acum – Ţărănimea şi puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii în România, 1949-1962, cu un cuvânt înainte de Gail Kligman şi Katherine Verdery, Iaşi: Polirom, 2005.
Cristian Vasile, în articolul Colectivizarea agriculturii şi violenţa politică, recenzie a volumului Edificarea orânduirii socialiste: Violența politică și lupta de clasă în colectivizarea agriculturii din România, 1949-1962, coordonat de Dorin Dobrincu și Constantin Iordachi, în revista clujeană Apostrof, nr.7 (338)/2018.

• Ziarul de Iași: Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi a organizat astăzi 29 noiembrie, de la ora 11.0, în sala B.P. Hasdeu a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu“ din Iaşi, lansarea mai multor volume sub semnătura profesorului universitar doctor Gheorghe Iacob, de la Facultatea de Istorie a UAIC, fost prorector al instituţiei de învăţământ superior.
Știre referitoare la lansarea volumelor Centenarul Marii Uniri la TVR, Iași − the memory of a capital. Album, Iași – memoria unei capitale. Album și Iași – memoria unei capitale, ed. a II-a, apărute sub semnătura prof.univ.dr. Gheorghe Iacob, în Ziarul de Iași, 29.11.2018.

• Monitorul de Suceava: A VIII-a ediţie a conferinţei ”Discurs critic şi variaţie lingvistică", organizată în perioada 12-13 iulie a.c., de Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării din cadrul Universităţii „Ștefan cel Mare” Suceava şi Asociaţia pentru studii filologice Akademos, în parteneriat cu Departamentul de Filologie, Literatură şi Lingvistică de la Universitatea din Pisa, Italia, a fost dedicată Centenarului Marii Uniri din 1918. Derulată sub titlul „Memorie, discurs, literatură”, obiectivul manifestării, declarat la deschiderea lucrărilor de către prof. univ. dr. Rodica Nagy, este înţelegerea evenimentelor premergătoare Marii Uniri și a celor petrecute în ultima sută de ani, iar cel mai potrivit loc pentru aceasta este universitatea, „un spaţiu-tezaur care gestionează cunoașterea. […]În cadrul conferinţei a avut loc și lansarea volumului „Profesorul nostru, D. Irimia”, coordonat de Cristina Irimia şi de Dinu Moscal, apărut recent la Editura Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi.
Dana Humoreanu, în articolul Omagiu academic Centenarului Marii Uniri, la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, referitor la lansarea volumului Profesorul nostru, D. Irimia, editat de Cristina Irimia și Dinu Moscal, în Monitorul de Suceava din 14.07.2018.

Alte dosare de presă pot fi consultate începând de aici.