Cărțile editurii în recenzii și alte articole de presă recente (XX)

27.09.2018

• România Literară: Eforturile colectivului de filologi ieșeni de-a păstra memoria magistrului Dumitru Irimia continuă cu un nou volum masiv, la aceeași editură la care au (re)publicat și revizuit până acum contribuțiile majore ale reputatului lingvist din capitala moldavă. E vorba acum de formula ”despre”, în același format grafic profesionist în care au apărut și celelalte cărți ale seriei. La el au contribuit intelectuali umaniști de toate calibrele care, la un moment dat, s-au intersectat cu regretatul eminescolog.
Adrian G. Romilă, în articolul Despre Dumitru Irimia, referitor la volumul Profesorul nostru, D. Irimia, editat de Cristina Irimia și Dinu Moscal, în nr. 35-36 al revistei România Literară (p. 7 în pdf).

• Hyperion: Prin titlul Profesorul nostru, D. Irimia, volumul omagial editat de Cristina Irimia și Dinu Moscal reclamă apartenența la o anumită comunitate care stă sub semnul Dumitru Irimia și îl revendică, în același timp, pe unul dintre profesorii prestigioasei universități ieșene.
Ala Sainenco, în recenzia volumului Profesorul nostru, D. Irimia, editat de Cristina Irimia și Dinu Moscal, în nr. 7-9 al revistei Hyperion (p 132 în pdf).

• Psihologia Socială: Primul lucru de spus după lectura acestei cărţi este temeinicia documentării prealabile în partea numită „teoretică” a unui asemenea studiu academic, care i furnizează utilajul conceptual şi cadrul de reflecţie. Pornind de la etimologia cuvântului cheie (Congregatio de Propaganda Fide, 1622) şi urcând prin secole până la literatura „şcolii totalitare” impuse în istoriografia occidentală ca principalul curent „antipropagandistic” din perioada războiului rece, Cristina Preutu reuşeşte să sintetizeze principalele teze ale luptelor de idei care aveau ca miză definirea ştiinţei legitime. Ce pot avea în comun propaganda iezuiţilor şi cea ateistă, pentru a lua drept exemplu doar această frapantă asimetrie? Poate modul de a pretinde că deţin monopolul adevărului. Elementul comun este de ordin instituţional şi constă în structurile asemănătoare ale unor instituţii totale (în sensul lui Goffman), fie că este vorba de Biserică sau de Partid.
Mihai Dinu Gheorghiu, în recenzia volumului Propaganda politică în România socialistă. Practici instituționale și tehnici de comunicare (1965-1974), de Cristina Preutu, în revista Psihologia Socială, nr. 41 (I)/2018, p. 121.

• Psihologia Socială: Rezultatele studiilor au adus în atenţie o serie de elemente prin care se manifestă violenţa şcolară din punctul de vedere al elevilor, specifice anumitor cadre de analiză. Sunt subliniate în acest sens inegalitatea (raportat la nivelul sistemului şcolar), climatul şcolar nonincluziv (mediul şcolar) sau stilul autoritarist de construcţie a cunoaşterii la elevi (la nivelul procesului didactic) (p. 374). De asemenea, variabilele relevante de ordin sociodemografic: gen, filieră şcolară, rezultatele elevilor, mediul de provenienţă al elevilor ş.a. sunt puse în legătură cu nivelul perceput al violenţei simbolice, ceea ce oferă un spectru generos de analiză asupra acestui fenomen.
Alexandru Cosmin Apostol, în recenzia volumului Violența simbolică în școală, de Elena Bujorean, în revista Psihologia Socială, nr. 41 (I)/2018, p. 113.

• Psihologia Socială: Cartea profesorului Adrian Netedu constituie un veritabil instrument de cunoaştere a celor mai relevante teme de demografie şi sociologia populaţiilor şi poate fi folosit atât de studenţi, cât şi de cercetători sau specialişti din diferite domenii care doresc să îşi fundamenteze lucrările sau să se familiarizeze cu principalele provocări din această arie. Nu în ultimul rând, privită ca manual, cartea conţine o serie de aplicaţii la finalul fiecărui capitol, care permit o mai bună înţelegere a informaţiilor parcurse şi care dezvoltă capacitatea cititorilor de a pune în practică cunoştinţele acumulate.
Roxana Mihaela Vasiliu, în recenzia volumului Demografie şi sociologia populaţiilor. Elemente teoretice şi practice, de Adrian Netedu, în revista Psihologia Socială, nr. 41 (I)/2018, p. 117.

• Caietele CNSAS: Cristina Preutu, un tânăr istoric în plină afirmare, are nu doar curajul, ci și competența necesară pentru a descifra tocmai acest mecanism complicat al propagandei politice în România socialistă. Ceea ce își propune în excelenta sa lucrare academică este să prezinte exhaustiv structura instituțională care se ocupa de propagandă în România anilor ‘60 și ‘70, precum și tot ceea ce ținea de morfologia propagandei comuniste, respectiv funcțiile și temele acesteia. Desigur, toată această osatură funcțională este bogat ilustrată cu exemple și studii de caz, toate făcând parte din tehnicile de comunicare utilizate de regim pentru a influența sau a reacționa la nevoile populației.
Liviu Țăranu, în recenzia volumului Propaganda politică în România socialistă. Practici instituționale și tehnici de comunicare (1965-1974), de Cristina Preutu, în Caietele CNSAS, anul X, nr. 1 (19)/2017, p. 316, revistă semestrială editată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

• kultro.de: Im akademischen Feld hat eine der am intensivsten rezipierten Übersetzungstheorien Walter Benjamin anlässlich seiner Übersetzungen von Gedichten Baudelaires formuliert. Der zur Kritischen Theorie gezählte und neben (oder vor) Th. W. Adorno global wirkmächtigste Vertreter einer komplexen Amalgamierung von marxistischer Geschichtstheorie und antimimetischer Ästhetik konstruierte aus der Einsicht in die unterschiedlichen Sphären und Entwicklungen der Sprachen eine Theorie der Übersetzung, die Gabriel Kohn in der von Benjamin gebrauchten Metapher der „Scherben“ auf die Situation der rumänischen Benjamin-Übersetzungen überträgt. Die „ohrenbetäubende Stille“ nach einzelnen früheren Übersetzungen scheint allmählich überwunden, es entsteht eine „Transfergemeinde (Herausgeber, ÜbersetzerInnen und Kommentatoren)“, die allerdings noch kein einheitliches Projekt wie im Falle der Freud-Übersetzungen in Frankreich bildet. Kohn erkennt in den unterschiedlichen Weisen des Übersetzens der Benjaminschen Werke einen offenen Dialog, der Benjamins Übersetzungstheorie nahe komme – rigorose Entscheidungen und Bewertungen treten dabei in den Hintergrund. Hans Neumann hingegen sieht die rumänische Übersetzung der komplexen „Er-kenntniskritischen Vorrede“ zu Benjamins Ursprung des deutschen Trauerspiels durchaus kritisch.
Din recenzia volumului Geisteswissenschaften im Dialog: Rumänisch – Deutsch/Deutsch-Rumänisch, coordonat de Andrei Corbea-Hoișie și Mădălina Diaconu, pe portalul cultural kultro.de, pagină web din Germania dedicată culturii române.

• Ziarul de Iași: Hankuk University of Foreign Studies din Seul, Coreea de Sud, a ales volumul „Limba română pentru străini", de Iolanda Sterpu, publicat la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, drept manual pentru studenţii coreeni care vor să studieze limba română.
Cătălin Hopulele, în articolul O carte publicată la Iaşi, manual de studiu în Coreea de Sud, despre volumul Limba română pentru străini. Gramatică şi exerciţii, de Iolanda Sterpu, în Ziarul de Iași, 27.04.2018.

• Diacronia: Recenta lucrare a Magdei Jeanrenaud, apărută la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, se alătură celorlalte studii de referință pe care autoarea le-a dedicat critcii și evaluării traducerii. Activitatea de traducător a Magdei Jeanrenaud fundamentează un sistem de idei propriu și, totodată, autorizează demersul asumat al exegetei de a contribui în mod critic la cristalizarea unui domeniu de cercetare ce continuă să își construiască, prin exercițiu, metodele și instrumentele.
Gabriela-Iuliana Morcov, în recenzia dedicată volumului Despre etica traducerii. Exerciții practice, de Magda Jeanrenaud, în revista Diacronia, nr. 7/24.04.2018.

• Diacronia: Cartea lui Jean-Louis Dessalles atinge un impresio- nant nivel de interdisciplinaritate și se întemeiază pe teorii și măsurători—probabilități, simulări digitale, analiza matematică a schimbărilor continue—care descurajează gîndul despre posibila formulare a unui punct de vedere diferit, atunci cînd acesta reprezintă reacția cititorului interesat în general de evoluția limbajului.
Adina Chirilă, în recenzia dedicată volumului Către originile limbajului. O istorie naturală a vorbirii, de Jean–Louis Dessalles, traducere de de Alexandru Gafton, cu o prefață de Alexandru Gafton și Ioan Milică, în revista Diacronia, nr. 7/24.04.2018.

• Diacronia: În definitiv, diferența dintre structuralismul nord-american și cel european este dată de perspectiva din care este abordată limba: școala nord-americană are ca obiectiv o analiză structurală a limbii printr-o metodă globală, în timp ce școala europeană are ca obiectiv analiza structurală a limbii acolo unde aceasta poate fi analizată din această perspectivă. Ținta fixată de Geckeler și Coșeriu în finalul textului principal al acestui volum presupune combinarea acestor două obiective, însă condiția principală pentru un asemenea pas este unitatea de perspectivă la nivel de metodă, și anume rolul semnificației lingvistice în analiza structurală a limbii. Prezentarea lui Geckeler și Coșeriu rămîne în continuare un text ce oferă informațiile și indicațiile de bază pentru acest obiectiv.
Dinu Moscal, în recenzia dedicată volumului Orientări în semantica structurală, de Eugeniu Coseriu și Horst Geckeler, traducere din limba engleză, notă preliminară, comentarii şi postfaţă de Cristinel Munteanu, în revista Diacronia, nr. 7/24.04.2018.

Alte dosare de presă pot fi consultate începând de aici.