Cărțile editurii în recenzii și alte articole de presă recente (XXIII)

14.03.2019

• RFI: Cercetând documentele, care mergeau pe două categorii de probleme, probleme politice și probleme juridice, în această relație diplomatică am identificat treptat două aspecte majore: diplomații otomani, trimiși de către sultan în Vechiul Regat (și aici a trebuit să identific exact, în afara Bucureștiului, în ce spații au mai fost deschise consulate în Vechiul Regat și am descoperit că vorbeam practic de 12 posturi consulare, ceea ce nu e puțin lucru, în mod clar) și, în același timp, otomanii, supușii sultanului, care locuiau, lucrau în România până în perioada Primului Război Mondial. Și, așa cum îmi place să-i îndrept și pe studenți, sursele au dat subiectul cărții, ceea ce, practic, e fascinația istoricului, să vezi izvoarele ce surprize îți oferă.
Silvana Rachieru, în interviul din emisiunea #Zebra din data de 9 ianuarie 2019, realizată de Mihaela Dedeoglu la postul de radio RFI România, referitor la volumul Diplomați și supuși otomani în Vechiul Regat. Relaţii otomano-române între anii 1878 și 1908, de Silvana Rachieru.

• Revue des études byzantines: En plus d`une présentation des principaux thèmes de recherche de Florin Marinescu (p. 11-16) et de la liste de ses travaux (p. 17-28), ce recueil comprend des études d`un très grand intérêt concernant les relations des Roumains avec le Mont Athos, avec le Saint-Sépulcre et le Patriarcat de Jérusalem, ainsi que des précieuses contributions documentaires à l`histoire des lieux de culte valaques et moldaves et à leurs rapports avec ceux de l`Empire ottoman (Trébizonde, Épire etc.). Certains articles sont accompagnés de facsimilés de documents.
Din recenzia dedicată de prestigioasa publicație franceză Revue des études byzantines (p. 474, TOM 76/2018) volumului Relațiile românilor cu Muntele Athos și cu alte Locuri Sfinte (secolele XIV-XX). In honorem Florin Marinescu, editat de Petronel Zahariuc.

• Radio Iași: Cartea de un real interes – despre care vorbim în prima parte a ediției de astăzi – îi aparține savantului etnolog, etnograf, folclorist și slavist Petru Caraman și se intitulează Restituiri din domeniul slavisticii. Lecții, studii, articole, recenzii, documente. Invitat la microfon este doamna profesor universitar, doctor în filologie, Livia Cotorcea, îngrijitor al ediției. Volumul a fost lansat – nu demult – în incinta Librăriei Orest Tafrali din Iași.
O altă voce pe care o difuzăm aparține domnului profesor universitar, doctor în filologie, Ion H. Ciubotaru, apropiat al savantului, autor al unui important volum dedicat lui Petru Caraman, intitulat Destinul cărturarului (Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2008), dar și îngrijitor al mai multor cărți de etnologie și folcloristică pe care savantul le-a lăsat în manuscrise.
Dumitru Șerban, în prezentarea , emisiunii Tradiții de la Radio Iași (7 februarie 2019), emisiune în care au fost prezentate volumele Restituiri din domeniul slavisticii. Lecții, studii, articole, recenzii, documente, de Petru Caraman (notă asupra ediției, note și prefață de Livia Cotorcea; ediție îngrijită de Livia Cotorcea) și Petru Caraman: destinul cărturarului, de Ion H. Ciubotaru.

• Convorbiri Literare: Nici n-au apărut bine cele două volume de Corespondenţă Petru Caraman (2016) şi Restituiri etnologice (2018) ale aceluiaşi, îngrijite şi comentate de Ion H. Ciubotaru, care în 2015 publica Obiceiurile funebre din Moldova în context naţional, iar în 2017 antologia comentată de Folclor din Bistriţa Năsăud, în vreme ce Silvia Ciubotaru este autoarea Obiceiurilor agrare din Moldova raportate la spaţiul naţional, 2017, toate tomuri masive de studii şi corpusuri de texte, iar în 2018 apărea numărul XVII din Anuarul Muzeului etnografic al Moldovei în care ei au de asemenea contribuţii deloc neglijabile, şi deja a ieşit pe piaţă, sub egida Editurii Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, o lucrare somptuoasă (peste 700 de pagini, format A4, excepţional legate) de Basme fantastice din Moldova, alcătuită de aceiaşi Ion H. Ciubotaru şi Silvia Ciubotaru. Avem de-a face în acest caz cu singura colecţie de asemenea anvergură consacrată exclusiv naraţiunilor fantastice, gîndită şi realizată pe tiparul corpusului regional.
Viorica Nișcov, în articolul „Scoati-mă pi draga lumi!” (Basme fantastice din Moldova), recenzie a volumului Basme fantastice din Moldova, de Ion H. Ciubotaru și Silvia Ciubotaru, în revista Convorbiri Literare, nr. 1(277)/ianuarie 2019, pp. 100-105.

• Convorbiri Literare: Apariția unui volum intitulat Fundația universitară „Regele Ferdinand I” din Iași. Scurt istoric pe baza documentelor (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2018, 462 p. – dintre care 320 p. reprezentând 272 documente), datorat Doamnei Ioana Gafton, este o reală bucurie, cel puțin din două motive: atacă/abordează – și elucidează – istoria unui așezământ, în esență cultural, care face parte din fibra intimă a ieșenilor, în același timp purtând atributele unei veritabile lucrări științifice.
Liviu Papuc, în articolul Ce știați despre Fundația Ferdinand?, recenzie a volumului Fundația universitară „Regele Ferdinand I” din Iași. Scurt istoric pe baza documentelor , de Ioana Gafton, din revista Convorbiri Literare în nr. 12 (276), pp. 130-131.

• Semn de Carte: Am ales să ilustrez ceea ce voi spune în minutele următoare prin această carte, un volum publicat în 1988 și îngrijit de marele și regretatul istoric Gheorghe Buzatu, „Eminescu: sens, timp si devenire istorică” (…), care conține 188 de articole, majoritatea cu tentă politică, cele ale lui Eminescu, în condițiile în care întreaga publicistică eminesciană conține peste 1000 de articole.
Mihai Petre, în episodul al treilea al emisiunii Săptămâna Culturii Naționale, cu prilejul unei prelegeri pe marginea volumului apărut în 1988 sub egida Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Eminescu: sens, timp si devenire istorică, îngrijit de Gheorghe Buzatu, Ștefan Lemny și Ioan Saizu, în ediția din 17 ianuarie 2019 a vlogului Semn de Carte.

• Deșteptarea: Am văzut, am citit, am asistat la multe lansări de asemenea scrieri, unele mai reuşite, altele foarte reuşite. În această ultimă categorie am pus şi Monografia toponimică a comunei Filipeşti. Povestea unor locuri (Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2018), scrisă de o tânără din localitate, Elena Isabela Tamba, cercetător principal I, cu un doctorat strălucit, de la Departamentul de lexicologie – Lexicografie, al Institutului de Filologie Română „Al. Philippide” al Academiei Române, din Iaşi. A contribuit la Dicţionarul limbii române şi CLRE (Corpus lexicografic românesc electronic), colaborează la realizarea Dicţionarului etimologic al limbilor romanice, este specialist în lexicografie (computaţională), lexicologie, gramatica limbii române, lingvistică şi filologie românească, toponimie, autoare a mai multor cărţi, articole şi recenzii, publicate în ţară şi străinătate.”
Gheorghe Bălțătescu, în articolul Povestea unor locuri trebuie spusă, recenzie dedicată volumului Povestea unor locuri. Monografia toponimică a comunei Filipești, județul Bacău, de Elena Isabelle Tamba, în ziarul băcăuan Deșteptarea, din 21 ianuarie 2019.

• RADIO ROMÂNIA / RADOR: Carmen Ionescu și Mihaela Bîlbîie semnalează în Buletinul editorial nr. 2 (44)/ februarie 2019 al agenției de presă RADOR, două volume recent apărute la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași: Restituiri etnologice, de Petru Caraman (ediție îngrijită de Ion H. Ciubotaru, cu introducere și notă asupra ediției de Ion H. Ciubotaru) și Evreii din Hârlău. Istoria unei comunităţi. Ediția a II-a revizuită și adăugită, de Carol Iancu (ed. a II-a revizuită și adăugită, cu o prefaţă de Alexandru Zub și cuvânt înainte de Alexandru-Florin Platon).

• RADIO ROMÂNIA / RADOR: Carmen Ionescu și Mihaela Bîlbîie semnalează în Buletinul editorial nr. 1 (43)/ ianuarie 2019 al agenției de presă RADOR, trei volume recent apărute la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași: Scriitori evrei de limbă română: de la rebeli marginali la critici canonici, de Camelia Crăciun, Catalogul manuscriselor slavo-române din Biblioteca Mănăstirii Sucevița, de Olimpia Mitric și Mărturii scrise şi reprezentări plastice în spaţiul geto-dacic (secolele IV a.Chr. – IVp. Chr.), vol. 1, de Silviu Sanie.

• RADIO ROMÂNIA / RADOR: Carmen Ionescu și Mihaela Bîlbîie semnalează în Buletinul editorial nr. 3 (45)/ martie 2019 al agenției de presă RADOR, trei volume recent apărute la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași: Scriitori evrei de limbă română: de la rebeli marginali la critici canonici, de Camelia Crăciun, Iași – memoria unei capitale. Album, coordonat de Gheorghe Iacob și Philippicae / Filipice (vol. I), de Marcus Tullius Cicero.

• Ziua și Bună ziua, Iași: Știri referitoare la emisiunea BZI Live din 11 februarie 2019, dedicată activității și noutăților Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Alte dosare de presă pot fi consultate începând de aici.