PREMIILE ACADEMIEI ROMÂNE 2023: Ioana Gafton, Roxana Vieru și Adina Chirilă, laureate pentru cărțile publicate la Editura UAIC

08.12.2023

    Două cărți apărute în anul 2021 la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași în domeniul filologiei au fost premiate anul acesta de Academia Română.
    Astfel, conform listei oficiale a premiilor acordate de Academia Română pentru excelența lucrărilor științifice apărute acum doi ani, la secțiunea FILOLOGIE ȘI LITERATURĂ, lucrarea Repertoriu al schimbărilor de nume (1895-1946) ( vol. I & vol. II), de Ioana Gafton, a fost recompensată cu Premiul Bogdan Petriceicu Hasdeu, iar volumul Antim Ivireanul, Evanghelie, 1697. Ediție critică și studiu filologico-lingvistic, de Roxana Vieru și Adina Chirilă, a primit Premiul Timotei Cipariu.
    Ceremonia de decernare a avut loc joi, 7 decembrie 2023, în Aula Academiei Române, în prezența membrilor Adunării Generale.

     Cartea Repertoriu al schimbărilor de nume (1895-1946), ( vol. I & vol. II), de Ioana Gafton, face parte din colecția D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii) și cuprinde corpusul schimbărilor de nume, alături de un studiu lingvistic asupra acestuia. Materialul care constituie corpusul de față a fost extras ca urmare a cercetării a 611 volume ale „Monitorului Oficial” (care însumează 581.676 de pagini), din perioada 1895 (anul apariţiei primei Legi a numelui) și 1946 (interval în care au apărut patru legi referitoare la nume şi la schimbarea numelui). Documentele se află în colecţia Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, din Iaşi. Studiul „Monitorului Oficial” a fost completat de cel al fondului „Ministerul de Justiţie. Schimbări de nume. 1895-1910”, aflat în colecţia Arhivelor Naţionale din Bucureşti.
     Ioana Gafton (n. 1968, Tecuci) este absolventă a Facultăţii de Chimie Industrială, secţia Chimie organică, a Institutului Politehnic din Iaşi. Angajată a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iaşi din 1996, din 2005 este Şef al serviciului Conservarea colecţiilor. În această perioadă a publicat recenzii de carte şi note de călătorie. Totodată, a participat la reuniunile profesionale ale BCU Iaşi şi ale altor biblioteci universitare din ţară, prezentând comunicări pe teme de biblioteconomie.
Preocupările sale vizează istoricul bibliotecii (Viaţa unui savant din sec. al XIX-lea între şcoală şi bibliotecă, în „Biblos”, nr. 5/1997) şi a clădirii BCU – rezultatele cercetărilor în această direcţie fiind prezentate în lucrarea Fundaţia universitară „Regele Ferdinand I” din Iaşi. Scurt istoric pe baza documentelor , prefaţă de dr. Liviu Papuc, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2018, precum şi de schimbările de nume: Name changes to Jews in Romania (1895-1945), în Jassyer Beiträge zur Germanistik XXIII (Contribuţii ieşene de germanistică XXIII): Terra Judaica. Literarische, kulturelle und historische Perspektiven auf das Judentum in der Bukowina und in Galizien (Literary, cultural and historical perspectives on Bukovinian and Galician Jewry), Secțiunea Miscellanea, editori Francisca Solomon, Ion Lihaciu, Hartung-Gorre Verlag, Konstanz, 2020.

     Antim Ivireanul, Evanghelie, 1697. Ediție critică și studiu filologico-lingvistic, de Roxana Vieru și Adina Chirilă, este parte a colecției Fontes Traditionis și cuprinde un studiu filologic şi unul lingvistic, prezentând cititorului actual un text de indiscutabilă importanţă din punct de vedere lingvistic și literar. Întrucît textul se înscrie în tradiția, începută în 1682, a evangheliarelor ce nu mai respectă – ca urmare a unei conjuncturi istorice și culturale destul de complexe – ordinea canonică răsăriteană, editarea lui științifică răspunde în egală măsură și interesului de natură teologică arătat acestui tip de literatură. Corectitudinea abordării filologie, temeinica analiză lingvistică, acuratețea interpretării faptelor lingvistice din cartea tipărită la Snagov dau măsura înaltă a unei demers filologic ce completează cunoașterea autentică și valoroasă despre cultura românească din a doua jumătate a secolului al XVII-lea..
    Roxana Vieru (n. 1980, Iaşi) este lector universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Domeniile de interes sînt: lingvistică generală, istoria limbii, pragmatică lingvistică, onomasiologie. A mai publicat: Studiu lingvistic asupra Paliei de la Orăștie (volum de autor, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2015); Corpus de limbă română vorbită actuală, Limba română vorbită actuală. Studiu lingvistic aplicat, Corpus de limbă română vorbită actuală nedialectală (capitole din volume); Al. Philippide, Originea românilor (2 vol., Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2014, 2016) (ediţie de text), Iuliu Zanne, Proverbele românilor – ediţie de text , cu 3 volume din ediţia Princeps editate şi restul de 5 – coordonate. A transcris sau/şi revizuit transcrieri ale unor texte vechi româneşti pentru un Corpus electronic al textelor românești vechi (1521-1640): Alexandria, Apostolul (Coresi), Întrebare creştinească (Coresi), Pravila (Coresi), Tetraevanghel (Coresi), Cronica universală (Mihail Moxa), Cuvînt pentru curăţie, Documente româneşti, Evangheliarul de la Sibiu, Floarea darurilor, Glosele Bogdan, Tatăl nostru (Luca Stroici), Molitvenic şi Viaţa lui Grigorie Decapolitul, Pravila de la Govora, Predica lui Toader din Calafendeşti, Psaltirea Hurmuzaki, Psaltirea Voroneţeană. A tradus cartea lui Federico Garlanda The Philosophy of Words. A Popular Introduction to the Science of Language (rom. Filosofia cuvintelor. Introducere în ştiinţele limbii, pe înţelesul tuturor, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2020).
    Adina Chirilă (n. 1978, Timișoara) este conferențiar universitar doctor la Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Studii Românești. Domeniile de interes sînt: lingvistică generală, lingvistică diacronică, filologie, textologie. A mai publicat Limba scrierilor lui Antim Ivireanul. Fonetica. Morfologia (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2014) și Proiectul cultural al mitropolitului Antim Ivireanul (cărți de autor). Pentru realizarea Corpusului electronic al textelor românești vechi (1621-1640) a transcris Coresi, Carte cu învăţătură, Evangheliarul de la Londra (Tetraevangheliarul lui Radu de la Mănicești), Pravila aleasă a lui Eustratievici, Pravila ritorului Lucaci. În ultimii ani a tradus în colaborare, a publicat și a editat lucrări de istorie a ideilor și a științei, printre care Alfred Loisy, Sacrficiul. Eseu diacronic, și Eva Jablonka, Marion J. Lamb, Patru dimensiuni ale evoluției. Variație genetică, epigenetică, simbolică și culturală. În și prin toate acestea încearcă să ajungă la adevărul conținut de fapte, prețuind în știință observația, dovada și raționamentul.

    Premiile Academiei Române se acordă oamenilor de ştiinţă şi litere, artiştilor români, din ţară sau din străinătate, pentru meritul de a fi contribuit, prin activitatea şi opera lor, la dezvoltarea culturii şi ştiinţei româneşti.
Conform regulamentului Avademiei Române, domeniile pentru care se acordă premiile sunt literatură și filologie, istorie, matematică, fizică, chimie, științe tehnice, științe geonomice, tehnologia informației, biologie, medicină, agronomie, silvicultură, științe economice și juridice, sociologie, psihologie, filosofie, teologie, arte plastice, teatru și muzică..
Durata întregii proceduri de propunere, evaluare, dezbatere şi decizie referitoare la acordarea premiilor este de doi ani. Decernarea premiilor are loc în luna decembrie a fiecărui an, în şedinţa solemnă a Adunării Generale a Academiei Române.