”Auf nach Rumänien!”. Beligeranța germano-română (1916-1918)

Claudiu-Lucian Topor

Descriere Sumar Despre autori

Cartea explică geneza și desfășurarea unui război (româno-german), petrecut pe frontul dintre Carpați, Dunăre și Marea Neagră, în interiorul unui alt război, de coaliție, care opunea puterilor Antantei coaliția Puterilor Centrale. Statistic, atât germanii, cât și românii, apar proiectați de izvoarele timpului în ipostaza principalilor protagoniști ai acestui război. Ca subiect al dezbaterii istorice, beligeranța germano-română a fost descoperită târziu. Mai mult de jumătate de secol, războiul acesta a fost neglijat, în ciuda argumentelor pentru o abordare distinctă. Dincolo de amestecul trupelor, de prezența misiunilor militare străine și de strategia comandamentelor aliate, bătăliile dintre români și germani și-au păstrat nealterată nota lor specifică. Germanii, prezenți mereu în focul luptelor, au fost în puncte cheie superiori numeric aliaților, iar contribuția lor la reușita campaniei din 1916 împotriva românilor s-a dovedit decisivă.

În loc de introducere; Partea I. CAMPANIA MILITARĂ: RĂZBOIUL GERMANIEI IMPERIALE PE TERITORIUL ROMÂNESC: I.1. Întreruperea relaţiilor diplomatice între Berlin şi Bucureşti; I.2. Preludiul înfruntării militare. Duşmanul „dinăuntru” − germanii Vechiului Regat; I.3. În august 1916 − ultima noapte de pace şi prima zi de război; I.4. Armata română în faţa colosului german: Aliaţii României. Englezii, ruşii şi francezii; Aprovizionările armatei şi înzestrarea cu armament; Resursa umană: soldaţii şi corpul ofiţeresc; Epidemiile, răniţii şi serviciul sanitar; Disciplina în armată. Conduita în teatrul de operaţiuni; Bilanţul pregătirii militare: eşecul campaniei din 1916; Armata germană şi aliaţii ei. Coaliţia împotriva românilor; I.5. Mari bătălii. Învinşi versus învingători: Înfrângerea de la Turtucaia; „Epopeea” Mărăşeştilor; I.6. Ocupaţia inamicului. Administraţia Militară Germană; I.7. Încălcări aduse „legilor” războiului; I.8. „Rutina” suferinţei − lagăre de internaţi civili; I.9. Prizonieratul: o traumă greu de vindecat; Partea a II-a. SFÂRŞITUL RĂZBOIULUI: ARMISTIŢIUL ŞI PACEA SEPARATĂ: II.1. Încetarea focului în sectorul românesc; II.2. Pacea cu Centralii. Ieşirea din război: Guvernarea lui Averescu şi condiţiile păcii; Tratativele păcii. Rolul politic al lui Marghiloman; II.3. Unirea Basarabiei cu Regatul României; II.4. Chestiunea dinastică. Soarta unui Hohenzollern renegat; II.5. Disputa Dobrogei. Episodul „Marelui Război”; EPILOG. GUSTUL AMAR AL VICTORIEI?; Izvoare şi bibliografie; Abstract; Ilustraţii; Indice selectiv de nume

Claudiu-Lucian Topor (n. 1975, Iași), istoric interesat de domeniul relațiilor internaționale, cunoscut mediilor din țară prin studiile despre politica externă a României în anii premergători Marelui Război. A identificat, în tematica relațiilor dintre Regatul României și Imperiul Germaniei, un centru de greutate pentru cercetările recente. La Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”din Iași a publicat, în ultimii ani, următoarele volume: Germania, România și războaiele balcanice (1912-1913); Relații internaționale în lumea modernă (secolele XVII-XIX; Diplomați, societate și mondenități. Sfârșit de „Belle Époque” în lumea românească, împreună cu Alexandru Istrate și Daniel Cain; ”The Unknown War” from Eastern Europe. Romania between Allies and Enemies (1916-1918), împreună cu Alexander Rubel; Germania și neutralitatea României (1914-1916). Studii istorice.