Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Complus
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Doctoralia
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Estetică și studii vizuale
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Hermenia
Historica
Historica Dagesh
Iberica
Imago Mundi
In Honorem
Istorie modernă și memorie culturală
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Parenting
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Transdisciplinaria
World Literature
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Domeniul Litere /

Gogol şi Dostoievski. Între arhetipuri şi filonul creştin de creaţie

Călin-Horia Bârleanu

în stoc

Data apariției: 03.06.2021

Domeniu: Litere / Lit. comparată

Colecție: Biblioteca de Istorie Literară

ISBN: 978-606-714-628-8

Nr. pagini: 368

Format: 14,7 x 20,5 cm.

20.00 LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Personalitatea acestor doi scriitori, Gogol şi Dostoievski, a rămas legată, pe bună dreptate, de o operă care a atras nenumăraţi cititori şi critici, dar care a provocat şi rezistenţe, pentru a folosi terminologia psihanalitică. Lumea din spatele lumii descrise de primul nivel al textului cere o lectură din care spiritul analitic şi energia interogativă nu pot lipsi.
În lucrarea de faţă, sunt urmărite valenţele arhetipale ale spaţiului care sugerează asumarea unui orizont simbolic şi plasarea lui în relaţie ombilicală cu destinul eroilor proiectaţi. Textele evocate, cu o singură excepţie, propun prototipuri umane marcate sau, mai degrabă, stigmatizate de absenţa contactului uman veritabil. Gogol a păşit primul pe o cale simbolică, care are mai multe elemente în comun cu activitatea onirică decât cu realitatea în care a rămas ancorat totuşi şi la care s-a raportat permanent în operele sale, încercând s-o „îndrepte” prin dezvăluirea tuturor resorturilor care o descriu adesea ca alienantă. În opera lui Dostoievski, găsim acelaşi filon moral şi creştin, asumat însă din perspectiva omului care s-a rătăcit prin cotloanele instinctualităţii şi ale impulsului, a omului pus faţă în faţă cu moartea şi cu o nedreptate pe care a fost nevoit să o accepte.

În loc de introducere, despre formele frigului; I. Dostoievski: destin, rațiune și impuls; II. Gogol și germenii unei creații universale: II.1. Taras Bulba – un altfel de Totem și tabu; II.2. Gogol și Dostoievski: intuiții în psihologia socială; II.3. Alteritatea în imaginarul creștin de creație; II.4. Thanatos și de-dublare. Arhetipul matern; II.5. Arhetipul pâinii. Sincronicitate jungiană sau conceptul de destin tragic; II.6. Valențe ale arhetipului matern; II.7. Imaginarul creator sub semnul sacrificiului; II.8. Poetica unei metamorfoze. Re-nașterea unui Golem; II.9. Estetica morții în registrul creștin; III. Psihobiografia imaginarului patern la Gogol și Dostoievski: III.1. Problema numelui și a ne-numirii; III.2. Arhetipul umbrei; IV. Mantaua – alienare și hipersensibilitate: IV.1. Un alt mod de inițiere în proxemică; IV.2. Arhetipul trickster-ului și atracția existenței mecanice; IV.3. Elemente arhetipale ale spațiului. Haina ca mască; IV.4. Acțiuni simbolice. Gunoi și murdărie în Mantaua; IV.5. Grupul social ca personaj; IV.6. Literatura testelor proiective; IV.7. Universalitatea unui simbol: calea rătăcită; IV.8. Gogol, Dostoievski, Kafka; IV.9. Banalul fantasticului; V. Oniric și dimensiune latentă la Gogol și Dostoievski V. 1. O parte din întreg; V. 2. Cealaltă parte – viciul oglinzii; VI. Simbolul băuturii sacre şi arhetipul pâinii la Dostoievski

Călin Horia Bârleanu (n. 1982, Iași) este lector universitar doctor la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava (Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării, Departamentul de Limbă şi Literatură Română și Științele Comunicării). După studiile universitare de licenţă în filologie (Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, 2005) şi în psiho¬logie (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2008), a absolvit masteratele Comuni¬care și Relații Publice și Literatura Română Postbelică (Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava), iar în anul 2009 devine doctor în filologie al Universităţii „Ovidius” din Constanţa, cu teza Mircea Cărtărescu. Universul motivelor obsedante. La Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a mai publicat, în anul 2019, cartea Strigătul lui Benjy. Contribuții asupra tipologiei idiotului în literature.