Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Complus
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Doctoralia
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Estetică și studii vizuale
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Hermenia
Historica
Historica Dagesh
Iberica
Imago Mundi
In Honorem
Istorie modernă și memorie culturală
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Parenting
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Transdisciplinaria
World Literature
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Prima pagină / Evenimente /

Cărțile editurii în recenzii și alte articole de presă (XXXII)

21.01.2022

OBSERVATOR CULTURAL: Nevoia de a aborda sistematic prezența autorilor evrei în cultura română este resimțită din plin de Camelia Crăciun, una dintre cele mai active cercetătoare a istoriei intelectualității evreiești din România. Volumele și lucrările de specialitate semnate de Camelia Crăciun pot fi considerate o încercare de a recupera și de a demonstra importanța moștenirii culturale a scriitorilor evrei de limbă română. În această direcție, Scriitori evrei de limbă română: de la rebeli marginali la critici canonici (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza“ Iași, 2019) este piesa principală a proiectului vast de revalorificare a uneia dintre dimensiunile esențiale ale culturii din România ultimului secol și jumătate.
Victor Cobuz, în recenzia volumului Scriitori evrei de limbă română: de la rebeli marginali la critici canonici, de Camelia Crăciun, din revista Observator cultural, nr. 1058/aprilie 2021.

ADEVĂRUL: Programul de lansări de carte al Editurii UAIC la Târgul de Carte de la Focșani, semnalat de ziarul Adevărul, pe 28 septembrie 2021.

AGERPRES: Dialog cu George Marian Ichim, despre volumul Discriminarea de gen în mediul academic, în cadrul Săptămânii diversității (24-28 mai 2021), semnalat de agenția de presă Agerpres, pe 25 mai 2021.

BOOKHUB: În cadrul acestui context, trebuie remarcată și analizată cu toată seriozitatea posibilă cartea lui Gheorghe Iacob, România de la 1859 la 1939. Împliniri și limite ale modernizării, apărută la Editura Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, în anul 2020. De fapt, această lucrare reunește textele autorului din volumele „România în epoca modernizării (1859-1939)” și „Modernizarea României (1859-1939)”, publicate în anii 2012 și 2013. Motivația lui Gheorghe Iacob pentru această nouă încercare de sinteză rezidă în încercarea de a oferi o imagine coerentă asupra procesului de modernizare românești supus diverselor interpretări, deseori contradictorii.
Bogdan Caranfilof, în recenzia volumului România de la 1859 la 1939. Împliniri și limite ale modernizării, de Gheorghe Iacob, pe portalul cultural Bookhub, pe 3 iulie 2021.

AGENȚIA DE CARTE: Inițial, teză de doctorat (referenți științifici fiind prof. univ. dr. Gheorghe Cliveti și CS. I Andi Mihalache), monografia „Mitropolitul Iosif Naniescu” (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2020) devine utilă nu doar specialiștilor, ci tuturor acelora care, pătrunzând în Catedrala Mitropolitană din capitala Moldovei, și apropiindu-se de moaștele Sfântului Iosif Naniescu, să dorească a afla cât mai multe date despre acest înalt ierarh român, un slujitor Vrednic al Altarului Bisericesc Ortodox, un călugăr evlavios și generos.
Îndrăznesc a spune că însăși Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” va fi fost onorată, incluzând în colecția „Historica” un asemenea studiu care reprezintă, după cum afirmă și prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, „o complexă cercetare a tabloului istoric al Mitropoliei Moldovei de la sfârșitul secolului al XIX-lea”.

Livia Ciupercă, în recenzia volumului Mitropolitul Iosif Naniescu 1875-1902, de Vasile-Lucian V. Goldan, pe portalul cultural Agenția de carte, pe 21 aprilie 2021.

BASILICA: Lansarea de carte a fost organizată de Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în parteneriat cu Facultatea de Istorie, Facultatea de Teologie Ortodoxă ,,Dumitru Stăniloae” Iași și Arhiepiscopia Iașilor.
Evenimentul a avut loc în Sala Sinaxar din incinta Muzeului Catedralei Mitropolitane din Iași și a fost moderat de Adrian Acatrinei, reprezentant al Editurii „Alexandru Ioan Cuza” Iași.
Au luat cuvântul: părintele prof. univ. dr. Ion Vicovan, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, prof. univ. dr. Constantin Dram, directorul Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și pr. dr. Vasile-Lucian V. Goldan, autorul volumului.

Gheorghe Anghel, în relatarea lansării volumului Mitropolitul Iosif Naniescu 1875-1902, de Vasile-Lucian V. Goldan, pe agenția de știri Basilica, în data de 15 martie 2021.

REVISTA DE LINGVISTICĂ ȘI CULTURĂ ROMÂNEASCĂ: Meritul incontestabil al demersului publicistic de care mă ocup constă însă în studierea cu acribie a transformărilor rugăciunii în românește de-a lungul intervalului 1553-2012, adică de la varianta din Evangheliarul slavo-român de la Sibiu pînă la Liturghierul zilelor noastre, așa cum rezultă din Corpus-ul de texte (v. pp. 205-245). Astfel, de la „pîinea sățioasă“ din variantele secolului al XVI-lea, trecînd prin „pîinea cea ce tot iaste“, pînă la „pîinea cea de toate zilele“ înlocuită de școala paisiană prin „cea spre ființă“ din vremea noastră; de la „ceriu“ trecînd prin „ceriure“ pînă la „ceruri“ de astăzi; de la „hicleanul“ la „cel viclean“ ș.a.m.d., cuvintele rugăciunii curg tumultuos mărturisind viața încreștinată a românilor de-a lungul veacurilor.
Mihai Floarea, în recenzia volumului Rugăciunea Tatăl nostru în limba română. Studiu istorico-filologic, de Iosif Camară, în Revista de lingvistică și cultură românească, nr. 29/ noiembrie 2021.

CULTURA: În acest an – anul în care s-au împlinit 200 de ani de la publicarea „Principiilor de filosofie a dreptului” –, Emanuel Copilaș a coordonat la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, un volum colectiv dedicat filosofiei dreptului și gândirii politice hegeliene. Volumul, intitulat „Aventurile posibilului. Două secole de filosofie politică hegeliană”, cuprinde studiile mai multor cercetători și profesori cu privire la lucrările gânditorului. Studiile sunt grupate în patru secțiuni, după cum urmează: o primă secțiune dedicată filosofiei hegeliene a dreptului, apoi o secțiune despre întâlnirea gândirii hegeliene cu Marx, o a treia secțiune despre filosofia politică și filosofia istoriei la Hegel și o ultimă parte care include câteva studii despre polemicile stârnite în jurul operei hegeliene. Volumul este fără îndoială util tuturor celor interesați de filosofia hegeliană și de modurile extrem de diferite din care poate fi aceasta abordată.
Gelu Sabău, referitor la volumul Aventurile posibilului. Două secole de filosofie politică hegeliană, coordonat de Emanuel Copilaș, în articolul Idei. Hegel: Sinteze și, inevitabil, polemici, din revista Cultura, nr. 623/ septembrie 2021.

RADIO HIT: Violeta Cincu: Homo magicus e o carte pe care o poți citi chiar dacă ai diplomă de filosof sau lucrezi în construcții.
Nicu Gavriluță: Am încercat să o fac accesibilă publicului larg educat, care gândește și care își pune întrebări. Sensul pe care l-am dat cuvântului magie și pe care l-am preluat din textele lui Ioan Petru Culianu se referă la un joc interior al fantasmelor, la bula în care trăim, la lumea alternativă în care ne refugiem de multe ori. Este ceva intim, foarte personal și în același timp prețios pentru fiecare om: lumea lui interioară. La acea lume a fantasmelor poți ajunge pe o cale politică, a comunicării știrilor, a lecturii – am un eseu despre magia lecturii și lumile fabuloase alternative pe care ni le creăm citind un roman splendid. Eu m-am referit la un italian, unul dintre preferații mei, Lampedusa.

Violeta Cincu și Nicu Gavriluță, referitor la volumul Homo magicus. Camuflări, mistere, soteriologii, de Nicu Gavriluță, în interviul difuzat de Radio Hit în data de 23 iulie 2021.

OBSERVATOR CULTURAL: Știre referitoare la premiile ALGCR. Una dintre cărțile premiate, menționată în știre ca atare, a fost Scriitori evrei de limbă română: de la rebeli marginali la critici canonici, de Camelia Crăciun.

• Alte dosare de presă pot fi consultate începând de aici.