Cărțile editurii în recenzii și alte articole de presă (XXXI)

17.02.2021

• HISTORIA: Apariţia în 2020 a unei cărţi despre epidemiile din Moldova la începutul secolului al XIX-lea coincide cu o actualitate pe care autorul ei, Sorin Grigoruţă, tânăr cercetător la Institutul de istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi, n-avea cum s-o bănuiască atunci când s-a consacrat acestei cercetări.
După un doctorat sub îndrumarea eminenţilor săi profesori de la Universitatea ieşeană şi după publicarea, în 2017, a cărţii Boli, epidemii şi asistenţă medicală în Moldova (1700-1831), noua sa lucrare – Epidemiile de ciumă în Moldova la începutul secolului al XIX-lea. Studiu și documente – se înscrie, deci, într-un proiect de studii sistematice cu privire la istoria marilor epidemii.
Cercetările în acest domeniu particular cunosc unele realizări în trecut, evocate, aşa cum se cuvenea, de autorîncă de la începutul contribuţiei sale. În continuarea lor, el aprofundează studiul, explorând un bogat material de surse arhivistice inedite, unele citate pe parcursul analizei, altele, regrupate sub formă de anexe. Dar, mai ales, el profită de sugestiile metodologice ale contribuţiilor recente la nivel mondial pentru o nouă lectură a temei, inclusiv prin reconsiderarea sensibilităţii colective în raport cu marile traume ale existenţei umane.
Demersul său constituie în acest fel un tablou sugestiv al societăţii româneşti cu două secole în urmă, într-un moment cu totul deosebit din viaţa locuitorilor, îndeosebi între anii 1828-1830, care au cunoscut „ultima bântuială a ciumei”, cum scria Nicolae Iorga. Pitorescul mărturiilor documentare şi varietatea detaliilor contribuie la reuşita acestui tablou. Dar interesul pe care el îl poate suscita acum este inevitabil sporit de întrebările ce vin din perspectiva actualei crizei pandemice. Cartea cercetătorului ieşean oferă în această privinţă subiecte multiple de meditaţie, lăsând să se detaşeze de la sine elementele de comparaţie între trecut şi prezent în momentele de trăire a unei cumplite tragedii sanitare.
Ștefan Lemny, despre volumul Epidemiile de ciumă în Moldova la începutul secolului al XIX-lea. Studiu și documente, de Sorin Grigoruță, în articolul Epidemii din trecut în lumina epidemiei de azi „Lipicioasa boală” de la începutul secolului al XIX-lea, în revista Historia, numărul din februarie 2021, p. 64-67 (necesită abonament).

• RADIO ROMÂNIA / RADOR: Carmen Ionescu și Mihaela Bîlbîie semnalează în Buletinul editorial nr. 68 pe luna februarie 2021 al agenției de presă RADOR volumele România de la 1859 la 1939. Împliniri și limite ale modernizării, de Gheorghe Iacob și Istorii ale regimului comunist din România. Volum al Congresului Național al Istoricilor Români, Iași, 29 august – 1 septembrie 2018, coordonat de Cristina Preutu și Ionuț Nistor.

• BUNĂ ZIUA IAȘI: Joi, 11 februarie 2021, de la ora 16:30, pe Platforma Zoom este programată o Masă rotundă cu tema „Lumea românească în context epidemic. Perspective istorice și interpretări contemporane”. Evenimentul are în centrul discuției lucrarea dr. Sorin Grigoruță, cercetător științific în cadrul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, „Epidemiile de ciumă în Moldova la începutul secolului al XIX-lea. Studiu și documente”, publicat în anul 2020 la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, ca rezultat al unui proiect de cercetare derulat prin intermediul Academiei Române, filiala Iași și finanțat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI).
Valentin Huțanu, despre volumul Epidemiile de ciumă în Moldova la începutul secolului al XIX-lea. Studiu și documente, de Sorin Grigoruță, în articolul „Lumea românească în context epidemic. Perspective istorice și interpretări contemporane”, într-o inedită prezentare la Academia Română, filiala Iași, în ziarul Bună Ziua Iași din 8 februarie 2021.

• EXPRES CULTURAL: Anul 2020 a fost marcat, pentru știința etnologică, etnografică și folcloristica românească, de o dublă aniversare: cinci decenii de la înființarea, la Iași, a Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei și 80 de ani de la nașterea întemeietorului acestei Arhive, Profesorul univ. I. H. Ciubotaru. Sărbătorite cum se cuvine de Filiala Iași a Academiei Române și de Universitatea „Al. I. Cuza“, de colaboratorii mai vechi sau mai noi ai aniversatului, aceste momente au prilejuit și publicarea, la Editura Universității „Al. I. Cuza“ din Iași, a unui monumental și splendid volum, Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovinei: 50 de ani de la înființare/ In honorem Prof. univ. Ion H. Ciubotaru – 80. Întemeietorul Arhivei (399 pp.). Editat de Ioana Repciuc și Adina Hulubaș, cunoscute cercetătoare de la Institutul „Al. Philippide“ din Iași, volumul adună în paginile sale cîteva secvențe menite a oferi o imagine cît mai clară și mai cuprinzătoare a Arhivei, ca instituție de o importanță covîrșitoare pentru știința etnologică românească. Nu mai puțin, regăsim în carte, realizat din varii unghiuri, portretul cercetătorului și Profesorului I. H. Ciubotaru, întemeietor al Arhivei și reprezentant de seamă al acestei științe. O Prefață amplă, atent informată și bine scrisă de către redactorele acestei frumoase și complexe cărți, stabilește contextul psihologic individual, intern și internațional în care se înscrie înființarea ca atare a Arhivei ieșene, precum și pătrunderea în lumea științifică de cel mai înalt nivel a celui care a conceput-o și realizat-o. Aceeași Prefață, folosindu-se de figura însăși a lui I.H.Ciubotaru, asigură liantul între toate secțiunile volumului Arhiva de Folclor a Moldovei şi Bucovinei – 50 de ani de la înfiinţare. In honorem Prof. univ. dr. ION H. CIUBOTARU – 80, întemeietorul arhivei.
Livia Cotorcea, despre volumul Arhiva de Folclor a Moldovei şi Bucovinei – 50 de ani de la înfiinţare. In honorem Prof. univ. dr. ION H. CIUBOTARU – 80, întemeietorul arhivei, în articolul Un destin împlinit - I. H. Ciubotaru din nr 1 (49)/ 2021 (p. 9) al revistei Expres cultural.

• RADIO ROMÂNIA / RADOR: Carmen Ionescu și Mihaela Bîlbîie semnalează în Buletinul editorial nr. 67 pe luna ianuarie 2021 al agenției de presă RADOR volumele Basarabia în istoria românilor. Volum al Congresului Național al Istoricilor Români, Iași, 29 august – 1 septembrie 2018, coordonat de Gheorghe Cojocaru, Gheorghe Iacob și Ionuț Nistor, și Rolul armatei române în realizarea și consolidarea Marii Uniri. Volum al Congresului Național al Istoricilor Români, Iași, 29 august – 1 septembrie 2018, coordonat de Gheorghe Iacob și Petre Otu, recent publicate în colecția Historica la Editura UAIC.

• BOOKHUB: Claudiu-Lucian Topor a publicat în acest an o nouă carte excepțională dedicată participării României în primul război mondial, în special relațiilor belicoase dintre statul nostru și Germania: ”Auf nach Rumänien!”. Beligeranța germano-română (1916-1918), apărută la Editura Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași. Lucrarea investighează într-un mod riguros, dar mai ales obiectiv una dintre cele mai complicate perioade ale istoriei noastre, situată între cele două extreme, agonie și extaz.
Bogdan Caranfilof, în articolul Bilanțul lui Caranfilof – cele mai interesante ( și bine scrise) cărți de istorie apărute (și citite) în 2020 de pe portalul cultural bookhub.ro din data de 19 decembrie 2020, referitor la volumul ”Auf nach Rumänien!”. Beligeranța germano-română (1916-1918), de Claudiu-Lucian Topor, apărut anul trecut în colecția Historica la Editura UAIC.

• PHILOLOGICA JASSYENSIA: Cercetarea filologilor ieșeni se bazează pe o foarte bună cunoaștere a epocii și a textelor discutate. Autorii au arătat prin acest studiu, dar și prin volume de autor, capitole de cărți și alte articole publicate anterior importanța studierii formelor diverse ale numelor proprii integrate în limba română prin intermediul mai multor limbi. Lucrarea de față poate fi un manual pentru cei care doresc să aprofundeze subiectul traducerii numelor proprii. Este o necesitate continuarea acestui proiect deoarece oferă posibilități de informare uimitoare pentru a reface tabloul culturii acelei vremi. Volumul este alcătuit ireproșabil, aproape matematic, cu respect pentru studiul limbii române, oferind filologilor un prețios instrument de cercetare..
Ana Catană-Spenchiu, în recenzia, din nr. 2 (32)/2020, p. 407-409, al revistei Philologica Jassyensia, despre volumul Practici de traducere a numelor proprii în scrisul românesc premodern (1780-1830), coordonat de Ana-Maria Gînsac și avându-i drept autori pe Iosif Camară, Dinu Moscal și Mădălina Ungureanu.

• BOOKHUB: O lucrare precum cea scrisă de Claudiu-Lucian Topor are potențialul unui duș rece pentru istoriografia românească întrucât investighează și analizează metodic și precis una dintre cele mai complicate perioade ale istoriei noastre. Ar fi nedrept să se afirme că idealul național al României nu era legitim, în fond sau că nu ar fi trebuit făcute toate eforturile posibile pentru concretizarea acestuia. Au existat, fără îndoială, lideri politici care au crezut cu tărie că aceasta este misiunea României. Au existat ofițeri determinați care au impulsionat rezistența, a existat eroism, a fost curaj, s-au înfăptuit numeroase acte de bravură, au existat atitudini umane, așa cum remarca și autorul, de altfel. Pe de altă parte, războiul comportă mereu reversul medaliei, existent fără excepție și alcătuit din imagini sumbre, care nu corespund poate cu reprezentările mentalului colectiv sau ale scrisului istoric tributar fantasmelor identitare, dar nu mai puțin adevărate. Din acest punct de vedere, cred că lucrarea de față reprezintă cea mai bună sinteză despre participarea României în primul război mondial, în special din prisma relațiilor germano-române. Bazată pe o documentare imensă, în mare parte inedită, incluzând aici surse numeroase provenite din arhivele germane sau pe lucrările din spațiul istoriografic german, scrisă cu acribie, lucrarea ne prezintă tranșant un tablou istoric complet al anilor 1914-1916. De altfel, cei interesați ar trebui să citească o altă lucrare a lui Claudiu-Lucian Topor, Germania și neutralitatea României (1914-1916). Studii istorice pentru o imagine globală a celor patru ani de război și a poziției României. Conținând o informație istorică de claritate și fiind greu de combătut, îmi pare că cele două cărți reprezintă un demn model istoriografic care ar trebui să fie urmat de toți istoricii prezentului sau viitorului.
Bogdan Caranfilof, în articolul Beligeranța germano-română dintre anii 1916-1918 prin prisma lui Claudiu-Lucian Topor de pe portalul cultural bookhub.ro din data de 6 octombrie 2020, recenzie a volumului ”Auf nach Rumänien!”. Beligeranța germano-română (1916-1918), de Claudiu-Lucian Topor, apărut anul trecut în colecția Historica la Editura UAIC.

• CENTRAL AND EASTERN EUROPEAN ONLINE LIBRARY: Cu rigoare și consecvenţă, amândouă cu totul remarcabile, [Ion. H. Ciubotaru – n.n.] a tipărit marile studii ale savantului: Descolindatul în Orientul şi sud-estul Europei (1997), Studii de etnologie şi folclor, ediţie în colaborare cu Ovidiu Bârlea (1997), Kochanowski–Dosoftei. Psaltirea în versuri (2005), Vechiul cântec ucrainean despre Ștefan-Voievod şi problemele lingvistico-etnografice aferente (2005), a semnat studiul introductiv la Conceptul frumuseţii umane reflectat în antroponimie la români şi în sud-estul Europei, ediția fiind îngrijită de Silvia Ciubotaru (2011). Demersul său de editor al operei etnologului s-a încheiat cu volumul Restituiri etnologice (2018), în care a adunat studii inedite precum: Importanța morilor de apă în trecutul neamului nostru, Motive româneşti în literatura semipopulară cehă, „Hoja, lero, Dolerije” – „Haileroi, d’aileroi!”, Xilogeneza şi litogeneza omului, Românitatea Basarabiei văzută de ştiinţa oficială sovietică, Porțile monumentale ale României, Asupra modalităţii de a studia balada populară, Blestemul ca expresie folclorică a unui complex afect negativ, Identificarea episodului despre „Cupidon şi Psyche”, din romanul „Methamorphoses” al lui Apuleius, cu un basm autentic popular, „O mie şi una de nopţi”: capodoperă a literaturii universale, Reflexul meşteşugarilor şi al negoţului în folclor şi în etnografie la români, Etnograful Cantemir și folclorul orientului asiatic şi O influenţă românească asupra limbilor slovacă şi cehă. Partea a doua a cărţii conţine o serie de recenzii, pe care Caraman le-a publicat în reviste. Ilustraţii, o bibliografie şi un indice de nume încheie ediţia. Cel mai bun cunoscător al operei şi biografiei lui Petru Caraman, Ion H. Ciubotaru a tipărit o monografie despre acesta, Petru Caraman. Destinul cărturarului (2008) și, în două masive volume, Petru Caraman, Corespondenţă, ediţie îngrijită împreună cu Remus Zăstroiu (2016, I, 782 p.; II, 844 p.), bogata arhivă epistolară a etnologului. Cealaltă componentă a operei lui Petru Caraman, scrierile slavistului, ale celui care a făcut, între anii 1925 și 1928, studii de slavistică la Varşovia, Lwow şi Cracovia, unde a audiat cursurile unor mari slavişti și unde şi-a dat, la Cracovia, doctoratul în slavistică (martie 1928) şi pe cel în filosofie (iunie 1928), care apoi a fost profesor definitiv (1938 – noiembrie 1947) la Catedra de slavistică a Universităţii din Iaşi, au făcut obiectul unei temeinice ediţii alcătuite de slavista Livia Cotorcea, Restituiri din domeniul slavisticii. Lecţii, studii, articole, recenzii, documente (Iaşi, 2017, 750 p.).
Iordan Datcu, despre editarea operei savantului Petru Caraman de către profesorul Ion H. Ciubotaru la Editura UAIC, în articolul Integrala operei Petru Caraman, din nr. 19/2019 al Anuarului Muzeului Etnografic al Moldovei, disponibil pe platforma Central and Eastern European Online Library (CEEOL) (necesită logare).

• CENTRAL AND EASTERN EUROPEAN ONLINE LIBRARY: Cea de-a noua apariţie editorială în Colecţia Ethnos, coordonată de Profesorul Ion H. Ciubotaru, fondatorul Arhivei de Folclor a Moldovei şi Bucovinei(AFMB), este încununarea unei investigaţii stăruitoare, de mai mulţi ani, a distinsei cercetătoare din cadrul instituţiei de studiere şi patrimonializare a folclorului, de la Iaşi, la zidirea căreia a contribuit, de la întemeiere până azi, cu un spirit de jertfă ce nu-i va putea fi niciodată răsplătit cum s-ar cuveni, doamna Silvia Ciubotaru. Domnia sa a mai publicat două lucrări în această nouă serie, de largă şi indubitabilă sinteză, anume: Folclorul medical din Moldova. Tipologie şi corpus de texte (Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2005, 578 p.), care deschidea Colecţia Ethnos, şi Obiceiuri nupţiale din Moldova. Tipologie şi corpus de texte (Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2009, 780 p.), două monografii prin care erau magistral puse în circuitul ştiinţific documente etnoculturale din fondurile AFMB. Fiecare lucrare dintre acestea trei este alcătuită dintr-un amplu studiu monografic, câte o tipologie exemplară şi un corpus de texte veritabil, unde avem de-a face nu doar cu câteva selecţii sau antologii cu pretenţii de corpus,cum ne-am obişnuit să vedem destul de des. La toate nivelele acestor exegeze, demersurile analitice şi de repertorizare şi tipologizare sunt însoţite de numeroase note, în text sau infrapaginale, şi de referinţe de aparat critic de final, care le disting în câmpul etnologiei actuale.
Ion Cuceu, despre volumul Obiceiurile agrare din Moldova raportate la spaţiul naţional, de Silvia Ciubotaru, în recenzia, din nr. 19/2019 al Anuarului Muzeului Etnografic al Moldovei, disponibil pe platforma Central and Eastern European Online Library (CEEOL) (necesită logare).

• Alte dosare de presă pot fi consultate începând de aici.