Cărțile editurii în recenzii și alte articole de presă (XXX)

09.02.2021

• RADIO ROMÂNIA / RADOR: Carmen Ionescu și Mihaela Bîlbîie semnalează în Buletinul editorial nr. 66 pe luna decembrie 2020 al agenției de presă RADOR volumul „Ţinând cu putere cuvântul vieţii”. Studii şi documente privitoare la istoria bisericească şi culturală a Moldovei (sec. XVIII-XIX), de Ioan-Augustin Guriţă.

• TRINITAS TV: În cadrul Jurnalului Trinitas din data de 13 noiembrie 2020 (începând cu min. 3.20 al înregistrării), filologul Iosif Camară anunță lansarea în avanpremieră a volumului Rugăciunea Tatăl nostru în limba română. Studiu istorico-filologic, în cadrul conferinţei cultural-teologice Biblia – cel mai bun răspuns pentru cine vrea să afle rostul vieţii, organizate de Sectorul Cultural al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor cu ocazia Zilei Bibliei.

• ZIARUL DE IAȘI: Vechiul Testament este cartea sfântă a neamului lui Israel, alcătuind, împreună cu Noul Testament, fundamentul textual al creştinismului, Biblia. Cea mai veche traducere a Vechiului Testament din ebraică într o altă limbă este versiunea grecească realizată de evreii din Alexandria pe la jumătatea secolului al III lea î. Hr. şi cunoscută sub numele Septuaginta. Această versiune grecească a fost textul de bază al creştinismului primar şi al Sfinţilor Părinţi greci, impunându se, în cele din urmă, drept reper canonic al Ortodoxiei. Nicolae Spătarul Milescu, probabil cel mai important cărturar român din secolul al XVII lea, a fost cel care a tradus integral Septuaginta în limba română, versiunea sa aflându se la baza Bibliei de la Bucureşti (1688). Aceste evenimente de istorie culturală trasează o problematică a cărei însemnătate majoră m a determinat să reunesc şi să adaptez materia mai multor conferinţe publice pe care le am susţinut în ultimii ani şi să o supun atenţiei unui public mai larg. Punctul de plecare al seriei de foiletoane care urmează îl constituie volumul Vechiul Testament - Septuaginta. Versiunea lui Nicolae Spătarul Milescu (Ms. 45 de la Biblioteca Filialei din Cluj a Academiei Române). Ediţie de text, prefaţă, notă asupra ediţiei, introducere, bibliografie, indice de cuvinte şi forme, indice de nume proprii de Eugen Munteanu (coord.), Ana Maria Gînsac, Ana Maria Minuţ, Lucia Gabriela Munteanu, Mădălina Ungureanu, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2016, 2610 pagini.
Eugen Munteanu, despre volumul Vechiul Testament – Septuaginta. Versiunea lui Nicolae Spătarul Milescu (Ms. 45 de la Biblioteca Filialei din Cluj a Academiei Române), în seria de articole din Ziarul de Iași, publicate în edițiile din 14 noiembrie 2020, 21 noiembrie 2020, 28 noiembrie 2020, 12 decembrie 2020, 19 decembrie 2020 și 9 ianuarie 2021.

• RADIO ROMÂNIA / RADOR: Carmen Ionescu și Mihaela Bîlbîie semnalează în Buletinul editorial nr. 65 pe luna noiembrie 2020 al agenției de presă RADOR volumul Fațete ale comunismului în România și în R(A)SS Moldovenească: politică, societate și economie, coordonat de Cristina Preutu și Anatol Petrencu, apărut recent în colecția Historica la Editura UAIC.

• TVR IAȘI: În emisiunea Regiunea în obiectiv din data de 21 octombrie 2020 (începând cu min. 23 al înregistrării), istoricul Adrian-Bogdan Ceobanu, prezintă în avanpremieră volumul 160 de ani de la Unirea Principatelor. Oameni, fapte și idei din domnia lui Alexandru Ioan Cuza, editat împreună cu Petronel Zahariuc în colecția Documenta la Editura UAIC.

• RADIO ROMÂNIA / RADOR: Carmen Ionescu și Mihaela Bîlbîie semnalează în Buletinul editorial nr. 64 pe luna octombrie 2020 al agenției de presă RADOR volumul Epidemiile de ciumă în Moldova la începutul secolului al XIX-lea. Studiu și documente, de Sorin Grigoruță.

• ZIARUL DE IAȘI: Alexandru Zub […] şi-a construit, în decenii de activitate, o impresionantă carieră de istoric prin punerea în valoare a moştenirii istoriografice a câtorva corifei ai istoriei naţionale şi prin articularea unui drum propriu în istoriografie şi în istoria culturii româneşti şi universale astfel încât proiectul Editurii Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi de a-i dedica o serie de autor este mai mult decât inspirat. Iar seria sa de autor se deschide, cum e şi firesc, cu memorabilul volum despre Kogălniceanu [Zub, Alexandru - Mihail Kogălniceanu istoric, ed. a II-a, Iaşi: Ed. Universităţii „Al. I. Cuza”, 2012] ca istoric, cu care a început aventura sa editorială şi academică în urmă cu patru decenii, la zece ani de la ieşirea din puşcăriile comuniste. Această reeditare, un volum masiv, in octavo, de aproape o mie de pagini, impune, de la bun început, câteva consideraţii. În primul rând, faptul că autorul nu a avut de şters niciun rând compromiţător, nicio concesie făcută regimului, niciun oportunism este, în sine, remarcabil. Desigur că istoriografia problemei s-a mai îmbogăţit de atunci încoace şi autorul asumă onest această realitate, însă volumul uriaş de informaţie istorică prelucrată în acei ani, aproape fără rest, face ca sursele importante privitoare la originile intelectuale ale activităţii de istoric a celui care avea să devină un uriaş om politic, să fie, practic, epuizate de cercetarea aproape exhaustivă a lui Alexandru Zub. O ediţie publicată ne varietur reprezintă, la patru decenii de la ediţia primă, desigur, nu numai o provocare, ci şi o probă de acribie şi profesionalism care înfruntă rigorile timpului. Scoţând la iveală din arhive şi din biblioteci documentele, manuscrisele, articolele şi cărţile lui Kogălniceanu cu privire la istorie şi istoriografie, construind această amplă şi detaliată monografie de autor care fundamentează începuturile activităţii profesioniste de istoric făcute de Mihail Kogălniceanu, Alexandru Zub face o muncă de pionerat, în ciuda existenţei mărturiilor şi literaturii secundare anterioare. El produce o sinteză făcută cu rigoare şi elan enciclopedic care a funcţionat ca model în breaslă şi care rămâne, iată, şi astăzi un reper de neocolit. Reeditarea volumului Mihail Kogălniceanu istoric, care mai putea fi găsit doar la biblioteci specializate, nu este doar un gest de reverenţă, în prelungirea sărbătoririlor sale, ci şi o recunoaştere a eternei tinereţi a ideii şi a curiozităţii istorice, tinereţe pe care Alexandru Zub o ilustrează zilnic, sfidând detaliile neinteresante ale cărţii de identitate. Pentru că, aşa cum am încercat să evocăm fugar şi aici, cărţile sale de identitate sunt altele. Care trec sprinţar, iată, proba timpului.
Florin Cîntic, despre volumul Mihail Kogălniceanu istoric, în articolul Doi istorici: Kogălniceanu - Zub, în Ziarul de Iași, ediția din 7 octombrie 2020.

• RADIO IAȘI: Istoricul Carol Iancu și realizatorul emisiunii Evreii azi, Alex Aciobăniței, despre volumul Alexandre Safran and the Jews of Romania during the installation of the communist regime. Newly discovered documents from the American and British diplomatic archives (1944-1948), de Carol Iancu, în cadrul emisiunii Evreii azi, , difuzată la Radio Iași în ediția din 22 septembrie 2020.

• ZIARUL DE IAȘI: Volumul „Arhitectura ţărănească din Moldova. Tipologie şi corpus de documente”, scris de Adina Hulubaş, a primit premiul Restitutio, în timp ce „Istoria românilor din Dacia Traiană. Epoca fanarioţilor, de A.D. Xenopol, vol. V: Istoria modernă (partea a II-a), o ediţie îngrijită de Ştefan Lemny şi Alexandru Istrate pe baza manuscrisului de la Arad, a primit Diploma Zilelor Recoltei Editoriale. Premiile au fost înmânate de primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica, împreună cu directorul Casei de Cultură a Municipiului Iaşi „Mihai Ursachi”, Adi Cristi.
Cătălin Hopulele, în articolul Două premii pentru Editura UAIC la un târg de carte, weekendul trecut din Ziarul de Iași, ediția din 15 septembrie 2020, referitor la participarea Editurii UAIC la Zilele Recoltei Editoriale 2020 .

• RADIO ROMÂNIA / RADOR: Carmen Ionescu și Mihaela Bîlbîie semnalează în Buletinul editorial nr. 63 pe luna septembrie2020 al agenției de presă RADOR volumele Ieșind din mintea captivă, de Anton Carpinschi, volum aflat în pregătire în colecția Sophia, și Copilării trecute prin război. Povești de viață, politici sociale și reprezentări culturale în România anilor 1913-1923, editată de Cătălina Mihalache și Nicoleta Roman, volum aflat în pregătire în colecția Historica.

• TVR IAȘI: Istoricii Carol Iancu și Gheorghe Iacob, într-o discuție pe marginea volumelor Alexandre Safran and the Jews of Romania during the installation of the communist regime. Newly discovered documents from the American and British diplomatic archives (1944-1948), de Carol Iancu, Pogromul de la Iași și Holocaustul în România/ Le Pogrom de Iași et la Shoah en Roumanie, coordonat de Carol Iancu și Alexandru-Florin Platon, și Evreii din Hârlău. Istoria unei comunităţi, ed. a II-a revizuită și adăugită, de Carol Iancu (toate apărute în colecția Historica Dagesh a Editurii UAIC), în cadrul emisiunii România 100. Iaşul în arcul timpului, difuzată în ediția din 7 mai 2020 la TVR Iași (începând cu minutul 43).

• Alte dosare de presă pot fi consultate începând de aici.