Cărțile editurii în recenzii și alte articole de presă (XXXIII)

02.02.2022

• MONITORUL DE SUCEAVA: Prezentarea și lansarea volumelor prof. univ. dr. Nicu Gavriluță, Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași: „Viața, un animal inițiatic”; „Homo Religiosus și simulacrele realității”; „Homo Magicus. Camuflări, mistere, soteriologii”; „Transumanismul decriptat. Metamorfoza navei lui Tezeu”; „Libertatea religioasă între politică și politici”.
Irina Ursachi, în articolul Ziua Culturii Naționale la Centrul Eparhial Suceava, despre lansarea mai multor volume aparținând profesorului Nicu Gavriluță, între care și Homo magicus. Camuflări, mistere, soteriologii (Editura UAIC, 2021), în cotidianul Monitorul de Suceava din 13 ianuarie 2022.

• TRIBUNA: Suntem dinaintea unui parcurs ce ni se prezintă într-o elaborată geografie spirituală. O lectură dincolo de specialitate.
Pr. Constantin Necula, în articolul Descoperirea Liturgică a Bisericii, recenzie a cărții LEX ORANDI. Studii de teologie liturgică, scrisă de preotul Lucian Vasile Petroaia. Articolul a apărut în ziarul sibian Tribuna în data de 6 ianuarie 2022.

• LIBERTATEA: Gabriela-Violeta Iordăchiță – Un fluviu de oțel la Dunăre. Cazul combinatului siderurgic din Galaţi, Editura Universității Al. Ioan Cuza 2021. Este genul de cercetare care ne lipsește mult. Am avea mare nevoie de o istorie a industriei, a agriculturii, a instituțiilor statului etc. Aici avem un exemplu de cercetare a uneia dintre cele mai mari întreprinderi pe care a avut-o România, fie ea și comunistă.
Vasile Ernu, în articolul Cărțile românești ale anului 2021. Recomandări de volume de ficțiune și de non-ficțiune, despre volumul Un fluviu de oțel la Dunăre. Cazul combinatului siderurgic din Galaţi, de Gabriela-Violeta Iordăchiță, în cotidianul Libertatea din 29 decembrie 2021.

• PENTRU PATRIE: Prinși în situația creată de război, martori neputincioși ai unor transformări pe care nu le înțeleg (sau pe care și le explică prin poziția pe care o manifestă adulții), smulși din jocul lor, copiii sunt nevoiți să se maturizeze rapid, să supraviețuiască, să facă față traumei, despărțirilor, lipsurilor de tot felul… proximității morții. O generație a cărei maturizare forțată impune responsabilitate.
Practic, crește și se formează generația adulților din cel de-al Doilea Război Mondial. Și poate aceasta este una dintre cheile de interpretare a mentalităților și atitudinii bunicilor noștri față de război și viață în general, o generație născută, crescută, educată în perioada primei mari conflagrații mondiale, pentru ca la maturitate să fie parte a unui conflict asemănător.
Mircea Preda, în recenzia, volumului Copilării trecute prin război. Povești de viață, politici sociale și reprezentări culturale în România anilor 1913-1923, editat de Cătălina Mihalache și Nicoleta Roman, recenzie apărută în revista Pentru Patrie în 10 decembrie 2021.

• DILEMA VECHE: Ludwig von Mises este economistul care procedează la o analiză magistrală a percepției umane economice despre vremurile de altădată. În lucrarea sa Mentalitatea anticapitalistă (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, 2011, traducere de Gabriel Mursa, prefață de Dragoș-Paul Aligică), vorbește despre două tipuri importante de organizare socială. Este vorba despre cea bazată pe statut și capitalismul (op. cit., p. 17). Societatea bazată pe statut s-a caracterizat prin: majoritatea populației era săracă și dependentă de aristocratul căreia îi aparținea; bogăția unui aristocrat nu reprezenta un fenomen de piață; bogăția era un dat moștenit și nu unul dobîndit prin merite și competiție; bogăția nu își avea originea în satisfacția pe care cel bogat o oferea consumatorilor; bogăția nu putea fi retrasă sau modificată printr-o acțiune din partea publicului; a fost dobîndită prin cucerire și putea să dispară prin acțiunea violentă a unui alt cuceritor; seniorul feudal nu era expus nemulțumirii consumatorilor, fiind protejat în fața nemulțumirii populare; nu banul era cel care patrona relațiile economice, ci schimbul în natură; statutul social (apartenența la un segment social) era moștenit și se purta toată viața; sistemul social se baza pe „subdivizarea oamenilor în grupuri ereditare cu ranguri diferite, drepturi diferite, titluri diferite precum și privilegii sau restricții recunoscute prin lege” (op. cit., p. 18). Societatea statutului social era una încremenită în timp, stabilă în raport cu sărăcia sa și cu nivelul de trai degradant în care trăia imensa parte a populației. Este vorba despre o economie agrară care oferea la nivel de subzistență cele necesare traiului. În această lume, „…locul individului în viață este fixat. El se naște într-o anumită situație, iar poziția sa în societate este determinată riguros de legi și cutume care alocă fiecărui membru al rangului privilegiile și îndatoririle date sau îi impun anumite dezavantaje. (…). Individul nu este, înainte de toate, cetățeanul unei națiuni, el este membrul unei condiții, al unei pături sociale (…) și doar indirect integrat unei națiuni” (op. cit., p. 18).
Dorel Dumitru Chirițescu, în articolul Vechile vremuri bune, viziunea lui Ludwig von Mises, comentariu pe marginea volumului Mentalitatea anticapitalistă , de Ludwig von Mises (traducere de Gabriel Mursa, prefață de Dragoș-Paul Aligică. Editura UAIC, 2011). Articolul a apărut în săptămânalul Dilema veche, nr. 902/22 iulie 2021.

• BUNĂ ZIUA IAȘI: Premiul pentru Debut: Alin Titi Călin, pentru „Structuri paremiologice în traducerile românești ale romanului Don Quijote de la Mancha”, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) Iași.
Valentin Huțanu, în articolul dedicat Premiilor Revistei „Convorbiri Literare”, organizate de Uniunea Scriitorilor din România, filiala Iași din ziarul Bună Ziua Iași din 19 iulie 2021, referitor la volumul Paremiologie în traducerile românești ale romanului Don Quijote de la Mancha, de Alin Titi Călin.

• TVR CLUJ: În ediția din data de 10 mai 2021 a emisiunii Transilvania policromă, realizatoarea Maria Cinar-Jiga face o sinteză a activităţii ştiinţifice şi didactice a istoricului Carol Iancu, membru de onoare din străinătate al Academiei Române, cu prilejul împlinirii a 75 de ani, ocazie cu care sunt prezentate și noutățile colecției Historica Dagesh, pe care acesta o coordonează la Editura UAIC împreună cu prof. univ. dr. Alexandru-Florin Platon.

• PHILOLOGICA JASSYENSIA: Prin studiul său, universitarul ieșean realizează și o atentă analiză a tipologiilor structural-formale ale tuturor categoriile de proverbe: alcătuirea bimembră, elidarea verbelor și valorificarea substantivelor; întrebuințarea subordonatelor circumstanțiale (temporale și de loc), dar, mai ales, a subiectivelor și a raporturilor de comparație. Volumul Paremiologie în traducerile românești ale romanului „Don Quijote de la Mancha” reprezintă un aport însemnat în perimetrul studiilor cervantești din cultura română, Alin Titi Călin contribuind la descifrarea și înțelegerea unor aspecte multiculturale, la dezvăluirea tezaurului de înțelepciune spaniol.
Vasile Spiridon, în recenzia, volumului Paremiologie în traducerile românești ale romanului Don Quijote de la Mancha, de Alin Titi Călin, recenzie apărută în revista Philologica Jassyensia, nr. 2(34)/ 2021, p. 307.

• PHILOLOGICA JASSYENSIA: Provocator şi deschis interogaţiilor încă din titlu, volumul Psihologii, locuiri, arhitecturi în proza românească de ieri şi de azi se dezvăluie treptat cititorului, ancorându-l în analize ce reflectă perspective diferite (a filologului, a psihologului, a arhitectului) asupra unor proze care invită la (re)lectură, prin raportare atât la apartenenţa la o anumită „epocă” – „de ieri” sau „de azi” – a textelor alese, cât şi la deschiderile interpretative propuse de autori (ei înşişi, din generaţii diferite, cu experienţe din diverse sfere).
Angelica Hobjilă, în recenzia, volumului Psihologii, locuiri, arhitecturi în proza românească de ieri şi de azi , coordonat de Emanuela Ilie, Ana-Cristina Tudora și Dorin Nastas, recenzie apărută în revista Philologica Jassyensia, nr. 2(34)/ 2021, p. 325.

• BUNĂ ZIUA IAȘI: Volumul lui Vasile-Lucian V. Goldan reprezintă o expunere sistematică și obiectivă a personalității mitropolitului Iosif Naniescu, a contribuției sale la revigorarea culturii și a vieții bisericești în Țara Românească și, mai ales, în Moldova. Obiectivul cărții îl constituie suplinirea unei cercetări istorice veritabile cu privire la viața și activitatea mitropolitului moldovean în cadrul Mitropoliei Moldovei și Sucevei, analizând activitatea sa ce s-a desfășurat pe mai multe planuri: pastoral, cultural, administrativ și, nu în ultimul rând, politic..
Valentin Huțanu, în ziarul Bună Ziua Iași din 6 martie 2021, referitor la volumul Mitropolitul Iosif Naniescu 1875-1902, de Vasile-Lucian V. Goldan.

• ZIARUL DE IAȘI: Este vorba despre publicarea integrală, în 25 de volume masive, într o ediţie filologică impozantă, cu facsimile şi cu un aparat critic complex, a Bibliei de la Bucureşti (1688), textul fondator al tradiţiei textuale biblice în limba română. Alături de textul original de la 1688 ediţia cuprinde, pentru Vechiul Testament, şi textele integrale ale altor două versiuni biblice româneşti din secolul al XVII lea, păstrate în manuscris, versiuni inedite realizate de doi cărturari proeminenţi în epocă, Nicolae Spătarul Milescu şi Daniil Andrean Panoneanul. Prelucrând unele texte mai vechi pe care le am scris pe această temă, voi prezenta istoricul acestui proiect, cunoscut cu numele generic Monumenta linguae Dacoromanorum, „proprietate simbolică” a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Eugen Munteanu, despre ediția Monumenta Linguae Dacoromanorum. Biblia 1688, în seria de articole dedicate acestei ediții din Ziarul de Iași, publicate în numerele din 13 februarie 2021, 27 februarie 2021, 6 martie 2021, 13 martie 2020 și 20 martie 2021.

• TRIBUNA MAGAZINE: Lucrarea se relevă din primele pagini ca fiind constituită pe osatura unei metodologii de cercetare bine articulate, cu o viziune limpede asupra parcursului, urmărind o analiză a operei scriitorilor evrei aculturați în procesul (întârziat și incomplet) de includere a identității evreiești în spațiul cultural românesc. Tema este abordată cu mult curaj și spirit critic, la distanța necesară să asigure neutralitatea epistemică a parcursului investigativ. Altfel spus, Camelia Crăciun își asumă perspectivele critice indiferent dacă acestea privesc incapacitatea adaptativă în anumite cazuri, sau incapacitatea asumării în altele..
Adrian Lesenciuc, în articolul Literatura evreiască de limbă română: spre un model cultural integrativ, din săptămânalul clujean Tribuna Magazine, nr. 419/16-29 februarie 2020, recenzie a volumului Scriitori evrei de limbă română: de la rebeli marginali la critici canonici, de Camelia Crăciun.

• Alte dosare de presă pot fi consultate începând de aici.