Descriere
Sumar
Despre autori
Pornind de la interesul manifestat de participanții la Congresul Național al Istoricilor Români din Iași față de istoria comunismului, de la numărul mare de intervenții și de la impactul și relevanța unui volum pentru specialiști și pentru publicul larg, coordonatorii lucrării au descis realizarea unei lucrări care să cuprindă comunicările științifice referitoare la această temă susținute la congresul menționat anterior, care a avut loc la Iași în perioada 29 august – 1 septembrie 2018. Textele reflectă, pe de o parte, interesul istoricilor pentru această tematică, dar și nivelul cunoașterii, direcțiile și temele de reflecție ale istoriografiei române, într-o posibilă radiografie a domeniului, la 30 de ani de la căderea regimului comunist. Volumul de studii abordează următoarele teme: instaurarea regimului comunist în România; evoluții ale vieții politice, sociale, economice și culturale interne; aspecte ale relațiilor României cu alte state din blocul comunist; analize istoriografice și reflectări târzii asupra perioadei. Cartea este finanțată de Ministerul Culturii și Identității Naționale, prin programul Centenar.
Notă asupra ediției; Cuvânt-înainte (Cristina Preutu, Ionuț Nistor);
SUB SEMNUL CONTROLULUI ȘI AL PLANIFICĂRII:
Minoritatea germană sub supraveghere. Richard, Elena Barbu și Ina Cosma sau povestea unei mici arhive a Securității din Brașov în problema germană în anii ’50-’60, Virgiliu Țârău;
Prioritățile economice ale conducerii P.C.R. reflectate în structura, obiectivele și acțiunile Securității din anii ’70-’80, Liviu Țăranu;
Mișcarea sportivă și Securitatea Statului (1948-1989) , Valentin Vasile;
Sistematizarea Oradiei: discuții și dezbateri, planuri și realizări (1972-1989), Cristian Culiciu;
Planificarea și evoluția învățământului superior din România, în anii ʼ50, Valentin Maier;
PE SCENA INTERNAȚIONALĂ:
„Umanizarea” Războiului Rece. Identitatea și reprezentarea culturală a României comuniste în S.U.A., în anii ’50, Paul Nistor;
Repere în evoluția relațiilor culturale româno-franceze în anii ’60, Cristina Preutu;
Stabilirea relațiilor dintre R.S.R. și R.F.G. din perspectiva diplomației est-germane, Bogdan-Valeriu Preda;
Criza raporturilor sovieto-române din toamna anului 1968 reflectată în analizele diplomației britanice și în documentele N.A.T.O. , Marian Zidaru;
Coordonate ale implicării României, S.U.A. și U.R.S.S. în problematica Orientului Mijlociu, în anii ’80 , Florin Stan;
CULTURĂ, PROPAGANDĂ, REFLECȚII ASUPRA REGIMULUI:
„Mitul situației ireversibile” versus „mitul sfârșitului” inevitabil. Percepții asupra viabilității sistemului comunist est-european (1956) , Silviu B. Moldovan;
Vizitele de lucru și cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu, Manuela Marin;
„Epoca frumoasă” în ecranizările din național-comunismul românesc (1971-1989) , Mihaela Grancea;
Mize ale trecerilor sub tăcere: revoluția anticomunistă versus revoluția anti-Ceaușescu, Sidonia Grama;
Provocări ale scrisului istoric: o situație a surselor istorice
pentru perioada comunistă, Vlad Onaciu.
Cristina Preutu (n. 1986, Vaslui) este lector universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Domenii de cercetare: istoria comunismului; propaganda în regimurile totalitare; rețele de comunicare și mass media în regimurile comuniste; diplomație culturală în perioada Războiului Rece. Publicații reprezentative: Propaganda politică în România socialistă. Practici instituționale și tehnici de comunicare, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2017 (pentru care a primit, în anul 2019, Premiul Nicolae Bălcescu al Academiei Române); coeditor, împreună cu Vadim Guzun, al volumului „Macedoneanul”. Niga Boga în dosarele Securității (1959-1974), Editura Mediadocs Publishing, 2017; coordonator, împreună cu George Enache, al volumului Identităţi etno-confesionale şi reprezentări ale Celuilalt în spaţiul est-european: între stereotip şi voinţa de a cunoaşte, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2018; coordonator, împreună cu Anatol Petrencu, al volumului Fațete ale comunismului în România și în R(A)SS Moldovenească: politică, societate și economie, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2020; autor al articolului Strategii politice cu privire la introducerea televiziunii în culori în România comunistă, în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenepol»” Iași, LII, 2015, Editura Academiei Române, 2016.
Ionuț Nistor (n. 1980, Focșani) este conferențiar universitar la Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și director al Muzeului UAIC. Este doctor în istorie (din 2007, cu lucrarea „Chestiunea aromână” în raporturile României cu statele balcanice 1903-1913). Teme de interes: istoria relaţiilor internaţionale în secolul XX, minorităţile naţionale din Balcani, istoria educaţiei. Între lucrările de referință, menționăm: Problema aromână în raporturile României cu statele balcanice 1903-1913, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2009; Identitate şi geopolitică. Românii din sudul Dunării în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2014; „Procesul titoismului” în România (1950). Documente, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2015; a coordonat albumul Iași - capitală de război, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2018.