Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Complus
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Doctoralia
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Estetică și studii vizuale
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Hermenia
Historica
Historica Dagesh
Iberica
Imago Mundi
In Honorem
Istorie modernă și memorie culturală
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Parenting
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Transdisciplinaria
World Literature
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Domeniul Istorie /

Elita românească și itinerariile modernității. Omagiu Profesorului Mihai Cojocariu

Cristian Ploscaru (coordonator)

în stoc

Data apariției: 13.12.2021

Domeniu: Istorie / Istorie modernă

Colecție: Historica

ISBN: 978-606-714-647-9

Nr. pagini: 564

Format: 17 x 24 cm.

33.25 LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Volumul grupează studii dedicate profesorului Mihai Cojocariu, despre elita românească de-a lungul veacurilor și constituirea statului național român, în acord cu principalele preocupări ale istoricului omagiat. Volumul cuprinde trei secțiuni – Istorie și genealogie; Ideea națională și „nașterea” statului modern român; Elită culturală în România modernă –, fiecare dintre acestea având o anumită unitate conceptuală și metodologică. Studiile aduc valoroase contribuții documentare și analitice la cunoașterea elitei românești, în contextul tranziției la modernitate și al constituirii statului național român, dar și în privința importanței rețelelor de familie în legitimarea și funcționarea raporturilor de putere din politica și societatea românească, în ansamblu.

Profesorul universitar Mihai Cojocariu s-a distins în deceniile din urmă drept o personalitate culturală a Universității noastre, un autor de erudiție, originalitate și caracter, unanim recunoscute în pretențioasa breaslă a istoricilor, dar și cu o prospețime, un farmec al scriiturii inconfundabile, ce i-au adus mulți admiratori în „dulcele târg” al Iașilor. Prezență cu o charismă aparte în amfiteatrele Facultății și în amintirile generațiilor de studenți, când hâtru și plin de vervă, când meditativ și sfătos, a reprezentat un model de activitate la catedră, de distincție, cunoaștere și căldură pentru cei care, ieșiți din anii studenției, și-au căutat un drum și un reper în noua profesie de dascăl.
Domnia Sa a scris cu precădere despre elita și bătălia politică din anii Unirii Principatelor, ajungând să-i cunoască pe oamenii „epocii Unirii” la un nivel de profunzime și de nuanțe greu de atins. În cariera universitară, construită cu răbdare și migală, s-a revendicat mereu, prin formație și orizont cultural, de la
școala ieșeană de istorie modernă, și-a dorit să îi facă cinste, ceea ce cu prisosință a izbutit, a devenit un reper al acesteia, alături de celelalte – Dimitrie Berlescu, Vasile Cristian, Gheorghe Platon, Leonid Boicu, Vasile Russu. Un sentimental fermecat de Moldova, de spiritul ei cumpătat și ironic cu adulatorii noilor ideologii, istoricul ieșean s-a aplecat cu precădere asupra rolului – cultural și politic – pe care l-au avut moldovenii în nașterea moldo-valahismului, apoi a daco-românismului, prin Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Mihail Kogălniceanu și mulți alții, ridicând temelia pe care s-a așezat temeinic edificiul Unirii. Cariera Domniei Sale demonstrează cu prisosință că altruismul, modestia și discreția fac casă bună cu erudiția cea mai aleasă, măiestria didactică și opera istorică solidă, perenă, originală.
Cristian Ploscaru

Introducere (Cristian Ploscaru); ISTORIE ŞI GENEALOGIE: Ştefan S. Gorovei, Din „laboratorul” unor fraudări genealogice (I); Maria Magdalena Székely, Alexandru Movilă inter alii. Avatarurile unui portret; Mihai-Bogdan Atanasiu, Genealogii bucovinene din veacul al XVIII-lea: familiile Turculeţ şi Strâşca; Ina Chirilă, Un construct istoriografic - „răzăşia” lui Gh. Ghibănescu; Ovidiu Buruiană, Părinţi şi copii în cadrul Partidului Naţional Liberal între cele două războaie mondiale; IDEEA NAŢIONALĂ ŞI „NAŞTEREA” STATULUI MODERN ROMÂN: Cristian Ploscaru, „Valachia şi Moldavia să se facă amândouă un prinţipat” – un proiect de Unire a Principatelor Române cu principe străin (1829-1830); Gabriel Leanca, Guerre et connaissance de l’autre dans les souvenirs d’Hector de Béarn, attaché à l’ambassade de France à Saint-Pétersbourg (1828); Cosmin Mihuţ, Ion Câmpineanu şi mişcarea naţională de la 1838-1840 în memorialistica paşoptiştilor; Cătălina Mihalache, Elitele moldave în efervescenţa luptelor politice. Un jurnal de la 1858; Gheorghe Cliveti, Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite – note istoriografice, parcurs documentar; Ion Varta, Chestiunea unirii Principatelor Române și apropierea franco-rusă în context internațional; Dumitru Vitcu, Mihail Kogălniceanu: Virtuţile reformatoare ale justiţiarului; Serinela Pintilie, Chestiunea mănăstirilor închinate: între controverse politice şi soluţionări juridice (1857-1863); ELITĂ CULTURALĂ ÎN ROMÂNIA MODERNĂ: Alexandru Istrate, Bursierii. De la aspiraţiile meritocratice la deziluziile academice; Andi Mihalache, Istorie şi estetică în viziunea elitelor din România modernă. Cazul Alexandru Odobescu; Vlad Popovici, Ofiţeri şi societate civilă românească în Transilvania (1790-1867); Laurenţiu Vlad, Fragmentarium epistolar şi biografic. Câteva istorii ale unor studenţi români la Universitatea Liberă din Bruxelles în primii ani de după 1900; Cătălin Botoşineanu, Învăţământul din comuna Truşeşti, judeţul Botoşani, în perioada interbelică. În jurul unor eşantioane arhivistice Mircea-Cristian Ghenghea, Biografii întretăiate: directorii publicaţiei ieşene „Arhiva” (1889-1940);

Cristian Ploscaru (n. 1969, Târgu Neamț) este conferenţiar universitar doctor al Facultăţii de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, specialist în domeniul istoriei moderne, cu preocupări în ceea ce priveşte istoria culturală, politică şi socială a Principatelor Române în contextul tranziţiei la modernitate. Cărți publicate la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași: Originile „partidei naţionale” din Principatele Române. Vol. 1: Sub semnul „politicii boiereşti” (1774-1828) (2013, Premiul Nicolae Iorga al Academiei Române), Retorica politică modernă în spaţiul românesc. Origini şi forme de manifestare (secolele XVII-XIX), volum coordonat împreună cu Mihai Cojocariu (2014), Elitele puterii – puterea elitelor în spațiul românesc (secolele XV-XX), volum editat împreună cu Mihai-Bogdan Atanasiu.